sentence
stringlengths 4
988
| unsandhied
stringlengths 4
908
|
|---|---|
Printr- un împrumut de la BERD s- a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai . | printru un împrumut de la Banca_Europeană_pentru_Reconstrucţie_şi_Dezvoltare sine avea începe reabilitare infrastructură rutier al municipiu și al cale de rulare tramvai . |
Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului . | linie de tramvai face legătură între majoritate cartier oraș . |
În 1989 , rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare , cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee . | în 1989 , rețea electric de tramvai din Iași avea atinge maxim dezvoltare , cumula 35 kilometru de cale dublu activ pe traseu . |
În 1997 linia de tramvai Podu Roș - CUG II a fost desființată , aceasta nefiind îngropată și putând fi folosită , deși este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Roș . | în 1997 linie de tramvai Podu roș - CUG doi avea fi desființa , acesta fi îngropa și putea fi folosi , deși fi izolat ca urmare al înlăturare macaz din Podu roș . |
Rondul Vechi CUG I este abandonat și nefuncțional , fiind îngropat în unele părți sub pământ . | rond vechi CUG unu fi abandonat și nefuncțional , fi îngropa în un parte sub pământ . |
Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai , începute în 2008 , circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor . | ca urmare al lucrare de reabilitare al linie de tramvai , începe în 2008 , circulație tramvai pe anumit sector avea fi opri până la terminare lucrare . |
În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată , deși exista aici o rețea foarte extinsă . | în 2005 circulație troleibuz avea fi sista , deși exista aici un rețea foarte extins . |
Parcul de autobuze RATP Iași este format din 50 autobuze noi tip MAZ , 30 autobuze de tip Renault R312 achiziționate din Paris și 9 autobuze Mercedes O405 achiziționate din San Sebastian . | parc de autobuz RATP Iași fi format din 50 autobuz nou tip maz , 30 autobuz de tip Renault R312 achiziționa din Paris și 9 autobuz Mercedes O405 achiziționa din San Sebastian . |
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze . | Unistil fi un operator privat de transport public cu autobuz . |
Înainte de Unirea Principatelor din anul 1859 , au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei , ca de exemplu un vicenconsulat francez ( deschis în 1798 ) . | înainte de unire principat din an 1859 , avea exista misiune diplomatic permanent în capitală Moldova , ca de exemplu un vicenconsulat francez ( deschide în 1798 ) . |
România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale , pe cursul inferior al Dunării , la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre . | România fi un țară situa în sud-est Europa central , pe curs inferior al Dunăre , la nord de peninsulă balcanic și la țărm nord-vestic al mare negru . |
Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați . | pe teritoriu lui fi situa aproape tot suprafață deltă Dunăre și parte sudic și central al munte Carpați . |
Se învecinează cu Bulgaria la sud , Serbia la sud-vest , Ungaria la nord-vest , Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est , iar țărmul Mării Negre se gasește la sud-est . | sine învecina cu Bulgaria la sud , Serbia la sud-vest , Ungaria la nord-vest , Ucraina la nord și est și republică Moldova la est , iar țărm mare negru sine gasește la sud-est . |
De-a lungul istoriei , diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub administrația Daciei , Imperiului Roman , Imperiului Otoman , Imperiului Rus sau a celui Austro-Ungar . | de-a lung istorie , diferit porțiune al teritoriu de astăzi al România avea fi în componență sau sub administrație Dacia , imperiu roman , imperiu otoman , imperiu rus sau al acela austro-ungar . |
România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre Țara Româneasca și Moldova condusă de Alexandru Ioan Cuza și a fost recunoscută ca țară independentă 19 ani mai târziu . | România avea deveni stat suveran în 1859 prin unire dintre țară românesc și Moldova conduce de Alexandru Ioan Cuza și avea fi recunoaște ca țară independent 19 an mai târziu . |
În 1918 , Transilvania , Bucovina și Basarabia s- au unit cu România formând România Mare sau România interbelică , care a avut extinderea teritorială maximă din istoria României ( 295 , 641 km2 ) . | în 1918 , Transilvania , Bucovina și Basarabia sine avea uni cu România forma România mare sau România interbelic , care avea avea extindere teritorial maxim din istorie România ( 295 , 641 km2 ) . |
În ajunul celui de- al Doilea Război Mondial ( 1940 ) , România Mare ( Reîntregită ) , sub presiunea Germaniei condusă de Hitler și colaborarea guvernului pro-nazist condus de Gigurtu , a încetat să mai existe prin cedarea de teritorii Ungariei ( nordul Transilvaniei ) , Bulgariei ( Cadrilaterul ) și Uniunii Sovietice ( Basarabia , Herța și Bucovina de nord ) . | în ajun cel de al doi război mondial ( 1940 ) , România mare ( reîntregit ) , sub presiune Germania conduce de Hitler și colaborare guvern pro-nazist conduce de Gigurtu , avea înceta să mai exista prin cedare de teritoriu Ungaria ( nord Transilvania ) , Bulgaria ( Cadrilaterul ) și uniune sovietic ( Basarabia , Herța și Bucovina de nord ) . |
Dupa abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 și întoarcerea armelor contra Puterilor Axei , România s- a alăturat Puterilor Aliate ( Anglia , Statele Unite , Franța și Uniunea Sovietică ) și a recuperat nordul Transilvaniei , fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947 . | după abolire regim lui Antonescu de la 23 august 1944 și întoarcere armă contra putere axă , România sine avea alătura putere aliat ( Anglia , stat unit , Franța și uniune sovietic ) și avea recupera nord Transilvania , fapt definitivat prin tratat de pace de la Paris semna la 10 februarie 1947 . |
La momentul destrămării Uniunii Sovietice și a înlăturării regimului comunist instalat în România ( 1989 ) , țara a inițiat o serie de reforme economice și politice . | la moment destrămare uniune sovietic și al înlăturare regim comunist instala în România ( 1989 ) , țară avea iniția un serie de reformă economic și politic . |
După un deceniu de probleme economice , România a introdus noi reforme economice de ordin general ( precum cota unică de impozitare , în 2005 ) și a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 . | după un deceniu de problemă economic , România avea introduce eu reformă economic de ordin general ( precum cotă unic de impozitare , în 2005 ) și avea adera la uniune european la 1 ianuarie 2007 . |
România este o republică semi-prezidențială . | România fi un republică semi-prezidențial . |
Este a noua țară după suprafața teritoriului ( 238 391 km , ) și a șaptea dupa numărul populației ( peste 22 milioane locuitori ) dintre statele membre ale Uniunii Europene . | fi al nouă țară după suprafață teritoriu ( 238391 _ kilometru , ) și al șapte după număr populație ( peste 22 milion locuitor ) dintre stat membră al uniune european . |
Capitala țării , București , este și cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din UE după populație ( 1 , 9 milioane locuitori ) . | capitală țară , București , fi și cel mai mare oraș al lui și al șase oraș din Uniunea_Europeană după populație ( 1 , 9 milion locuitor ) . |
În 2007 , orașul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii . | în 2007 , oraș Sibiu avea fi alege capitală european al cultură . |
România este membru al NATO ( din 29 martie 2004 ) , al Uniunii Europene ( de la 1 ianuarie 2007 ) , al Uniunii Latine , al Francofoniei și al OSCE . | România fi membru al North_Atlantic_Treaty_Organization ( din 29 martie 2004 ) , al uniune european ( de la 1 ianuarie 2007 ) , al uniune latin , al francofonie și al Organization_for_Security_and_Co-operation_in_Europe . |
Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României . | municipiu Iași fi reședință județ Iași și principal centru urban din nord-est România . |
Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859 , una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916 - 1918 . | Iași avea fi capitală Moldova în perioadă 1564 - 1859 , unul dintre cel doi capitală al principat unit între 1859 și 1862 și capitală România între 1916 - 1918 . |
Conform datelor recensământului din anul 2002 , Iași numără 320 . | conform dată recensământ din an 2002 , Iași număra 320 . |
Zona Metropolitană Iași , care include 13 localități învecinate , avea o populație de aproximativ 400 . | zonă metropolitan Iași , care include 13 localitate învecinat , avea un populație de aproximativ 400 . |
Iași este centrul cultural , economic și academic al Moldovei . | Iași fi centru cultural , economic și academic al Moldova . |
Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza , una din cele mai prestigioase instituții academice din România , precum și alte patru universități publice și șapte particulare . | aici funcționa universitate Alexandru Ioan Cuza , unul din cel mai prestigios instituție academic din România , precum și alt patru universitate public și șapte particular . |
2 ) Tensiunea de frânare Uf variază liniar cu frecvența v a radiației incidente ; ea nu este dependentă de fluxul luminos . | 2 ) tensiune de frânare Uf varia liniar cu frecvență v al radiație incident ; el nu fi dependent de flux luminos . |
Prin tensiune de frânare se înțelege tensiunea necesară pentru anularea curentului din circuit . | prin tensiune de frânare sine înțelege tensiune necesar pentru anulare curent din circuit . |
3 ) Pentru o anumită valoare a frecvenței , v0 , numită prag fotoelectric , tensiunea de frânare este nulă . | 3 ) pentru un anumit valoare al frecvență , v0 , numit prag fotoelectric , tensiune de frânare fi nul . |
Pentru v < v0 efectul fotoelectric nu se mai produce . | pentru v < v0 efect fotoelectric nu sine mai produce . |
v0 este o caracteristică a metalului . | v0 fi un caracteristică al metal . |
Fizica clasică nu poate explica aceste legi . | fizică clasic nu putea explica acest lege . |
Clasic , ne- am fi așteptat ca la creșterea fluxului luminos electronul extras să aibă viteze mai mari . | clasic , eu avea fi aștepta ca la creștere flux luminos electron extras să avea viteză mai mare . |
Experiența arată că la creșterea intensității luminii se mărește numai numărul de electroni emiși în unitatea de timp , dar nu și energia lor . | experiență arăta că la creștere intensitate lumină sine mări numai număr de electron emite în unitate de timp , dar nu și energie lui . |
Energia electronilor emiși depinde numai de frecvența luminii incidente ( nu și de intensitate ) . | energie electron emis depinde numai de frecvență lumină incident ( nu și de intensitate ) . |
În 1905 Albert Einstein nu numai că a postulat caracterul cuantic al proceselor de absorbție și emisie a radiației ( ipoteză introdusă de Planck ) , ci a susținut că astfel de proprietăți sunt inerente naturii radiației însăși ( energia dintr- un fascicul de lumină monocromatică sosește în porții de valoare hv ; | în 1905 Albert Einstein nu numai că avea postula caracter cuantic al proces de absorbție și emisie al radiație ( ipoteză introduce de Planck ) , ci avea susține că astfel de proprietate fi inerent natură radiație însuși ( energie dintru un fascicul de lumină monocromatic sosi în porție de valoare hv ; |
această cuantă de energie poate fi transferată complet unui electron atunci când acesta este încă în metal ) . | acest cuantă de energie putea fi transfera complet un electron atunci când acesta fi încă în metal ) . |
Din relația ( 154 ) se constată că energia electronilor emiși crește liniar cu frecvența , dar este independentă de intensitatea luminii . | din relație ( 154 ) sine constata că energie electron emis crește liniar cu frecvență , dar fi independent de intensitate lumină . |
Numărul de electroni emiși este proporțional cu numărul cuantelor incidente și deci cu intensitatea luminii . | număr de electron emis fi proporțional cu număr cuantă incident și deci cu intensitate lumină . |
Pentru o anumită tensiune de frânare Uf electronii nu mai ajung la anod , deoarece lucrul forțelor electrostatice compensează energia cinetică a electronilor ieșiți din metal . | pentru un anumit tensiune de frânare Uf electron nu mai ajunge la anod , deoarece lucru forță electrostatic compensa energie cinetic al electron ieși din metal . |
Millikan a verificat experimental relația ( 154 ) , trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente , pentru diferite metale , obținând drepte paralele din a căror pantă a determinat constanta lui Planck . | Millikan avea verifica experimental relație ( 154 ) , trasa curbă de variație al energie cinetic al electron emite în funcție de frecvență radiație incident , pentru diferit metal , obține dreaptă paralel din al care pantă avea determina constantă lui Planck . |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate ( împrăștiate ) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și- au modificat lungimea de undă , cât și din radiații care și- au mărit lungimea de undă . | în an 1923 Arthur Compton avea constata că radiație X difuzat ( împrăștiat ) de electron „ liber ” din atom grafit sau parafină fi forma atât din radiație ce nu sine avea modifica lungime de undă , cât și din radiație care sine avea mări lungime de undă . |
Prin electroni „ liberi ” se înțeleg acei electroni a căror energie de legătură cu atomul de care aparțin este mai mică decât energia fotonului incident . | prin electron „ liber ” sine înțelege acel electron al care energie de legătură cu atom de care aparține fi mai mic decât energie foton incident . |
Electronii de valență ai elementelor ușoare ( Li , Be , B ) sunt slab legați în atom , putând fi considerați ca electroni „ liberi ” . | electron de valență al element ușor ( litiu , beriliu , bor ) fi slab lega în atom , putea fi considera ca electron „ liber ” . |
Fenomenul nu poate fi explicat pe baza teoriei ondulatorii ( clasice ) . | fenomen nu putea fi explica pe bază teorie ondulatoriu ( clasic ) . |
Ca și efectul fotoelectric , efectul Compton poate fi interpretat corect doar admițând că radiațiile X , asemenea radiațiilor luminoase , au un caracter corpuscular , fiind formate din fotoni cu o energie determinată . | ca și efect fotoelectric , efect Compton putea fi interpreta corect doar admite că radiație X , asemenea radiație luminos , avea un caracter corpuscular , fi forma din foton cu un energie determinat . |
Având o masă foarte mică , electronul poate ajunge ușor la viteze mari și deci calculul privind „ ciocnirea ” fotonului de energie hv0 cu un electron liber trebuie efectuat pe baza teoriei relativității . | avea un masă foarte mic , electron putea ajunge ușor la viteză mare și deci calcul privind „ ciocnire ” foton de energie hv0 cu un electron liber trebui efectua pe bază teorie relativitate . |
Pentru simplificarea calculelor vom presupune că electronul se află în repaus înainte de „ ciocnire ” . | pentru simplificare calcul vrea presupune că electron sine afla în repaus înainte de „ ciocnire ” . |
Se constată că valoarea deplasării Compton delta lambda crește când unghiul de difuzie theta crește de la 0 la pi , este independentă de natura substanței difuzante ( la unghiuri de difuzie egale ) și de lungimea de undă lambda 0 a radiației incidente . | sine constata că valoare deplasare Compton delta lambda crește când unghi de difuzie theta crește de la 0 la pi , fi independent de natură substanță difuzant ( la unghi de difuzie egal ) și de lungime de undă lambda 0 al radiație incident . |
Intensitatea radiației deplasate crește cu theta și scade cu Z ( numărul de ordine al substanței difuzante ) . | intensitate radiație deplasat crește cu theta și scădea cu Z ( număr de ordine al substanță difuzant ) . |
Intensitatea radiației difuzate la lungimea de undă lambda scade dacă lambda 0 crește . | intensitate radiație difuza la lungime de undă lambda scădea dacă lambda 0 crește . |
Pentru a explica stabilitatea și spectrul atomilor de hidrogen , Bohr a introdus în anul 1913 două postulate : | pentru a explica stabilitate și spectru atom de hidrogen , Bohr avea introduce în an 1913 doi postulat : |
1 ) Electronul se poate roti în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare staționare ( atomul poate exista numai într- un șir discret de stări staționare ) . | 1 ) electron sine putea roti în jur nucleu numai pe anumit orbită circular staționar ( atom putea exista numai întru un șir discret de stare staționar ) . |
În aceste stări staționare energia este constantă ; electronul nu absoarbe și nu emite energie ( în contradicție cu legile electromagnetismului clasic , în care o sarcină în mișcare accelerată emite un spectru continuu de radiație ) . | în acest stare staționar energie fi constant ; electron nu absorbi și nu emite energie ( în contradicție cu lege electromagnetism clasic , în care un sarcină în mișcare accelerat emite un spectru continuu de radiație ) . |
2 ) Atomul absoarbe sau emite energie numai la trecerea dintr- o stare staționară în altă stare staționară . | 2 ) atom absorbi sau emite energie numai la trecere dintru un stare staționar în alt stare staționar . |
Orbita electronului este determinată de condiția de echilibru dinamic ( forța centripetă este forța electrostatică ) . | orbită electron fi determina de condiție de echilibru dinamic ( forță centripet fi forță electrostatică ) . |
Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție , astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber , separat de nucleu . | semn minus al energie total arăta că între electron și nucleu sine exercita un forță de atracție , astfel că energie electron lega de nucleu fi mai mic decât energie electron liber , separa de nucleu . |
Deci semnul minus arată că electronul se află într- o stare legată în atom . | deci semn minus arăta că electron sine afla întru un stare lega în atom . |
S- a presupus că nucleul este fix , lucru care este incorect , deoarece atât nucleul , cât și electronul se rotesc în jurul centrului lor de masă comun . | sine avea presupune că nucleu fi fix , lucru care fi incorect , deoarece atât nucleu , cât și electron sine roti în jur centru lui de masă comun . |
Centrul de masă comun se confundă cu nucleul numai atunci când masa nucleului este infinit de mare față de masa electronului . | centru de masă comun sine confunda cu nucleu numai atunci când masă nucleu fi infinit de mare față de masă electron . |
Această corecție a constantei Rydberg produce o deplasare a spectrului în cazul diferiților izotopi , numită deplasare izotopică . | acest corecție al constantă Rydberg produce un deplasare al spectru în caz diferit izotop , numit deplasare izotopic . |
Liniile seriilor spectrale Lyman , Balmer și Paschen au fost descoperite cu mult timp înaintea lui Bohr . | linie serie spectral Lyman , Balmer și Paschen avea fi descoperi cu mult timp înaintea lui Bohr . |
Intensitatea liniilor spectrale scade treptat pe măsură ce se micșorează lungimea de undă . | intensitate linie spectral scădea treptat pe măsură ce sine micșora lungime de undă . |
Nu există o separare netă între seriile spectrale , acestea suprapunându -se parțial . | nu exista un separare net între serie spectral , acesta suprapune sine parțial . |
Fiecare serie spectrală are o lungime de undă limită , începând de la care apare apoi spectrul continuu ( limita seriei se obține pentru k = infinit ) . | fiecare serie spectral avea un lungime de undă limită , începe de la care apărea apoi spectru continuu ( limită serie sine obține pentru k = infinit ) . |
O confirmare directă a existenței nivelelor de energie discrete în atom este dată de principiul de combinare al lui Ritz , descoperit cu opt ani înainte ca teoria lui Bohr să fie expusă . | un confirmare direct al existență nivel de energie discret în atom fi da de principiu de combinare al lui Ritz , descoperi cu opt an înainte ca teorie lui Bohr să fi expune . |
Acest principiu arată că dacă se dau numerele de undă pentru două linii spectrale ale aceleiași serii , diferența lor va fi egală cu numărul de undă pentru o a treia linie spectrală a aceluiași atom ( experimental nu se observă toate liniile spectrale determinate pe baza acestui principiu , datorită existenței unor reguli de selecție ) . | acest principiu arăta că dacă sine da număr de undă pentru doi linie spectral al același serie , diferență lui vrea fi egal cu număr de undă pentru un al trei linie spectral al același atom ( experimental nu sine observa tot linie spectral determina pe bază acest principiu , datorită existență un regulă de selecție ) . |
O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913 . | un alt confirmare al teorie lui Bohr cu privire la existență nivel de energie discret în atom avea fi da de experiență lui Franck și Hertz din 1913 . |
Prin bombardarea atomilor cu electroni , atomii absorb numai acele porții de energie care corespund exact unei energii de excitare a lor . | prin bombardare atom cu electron , atom absorbi numai acel porție de energie care corespunde exact un energie de excitare al el . |
Electronii obținuți prin încălzirea unui filament F sunt accelerați de câmpul electric dintre filament și grila G . | electron obține prin încălzire un filament F fi accelera de câmp electric dintre filament și grilă G . |
Placa A din apropierea grilei se află la un potențial mai scăzut decât grila ( diferența de potențial dintre grilă și placă fiind de 0,5 V ) . | placă A din apropiere grilă sine afla la un potențial mai scăzut decât grilă ( diferență de potențial dintre grilă și placă fi de 0,5 volt ) . |
În interiorul tubului în care se găsesc cei trei electrozi se află vapori de mercur la presiunea de circa 1 torr ( 1 mm Hg ) . | în interior tub în care sine găsi cel trei electrod sine afla vapori de mercur la presiune de circa 1 torr ( 1 milimetru Hg ) . |
Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește , în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un multiplu de 4,9 V . | dacă diferență de potențial Ug dintre filament și grilă crește , în circuit placă apărea un curent care prezenta scădere brusc pentru valoare al tensiune egal cu un multiplu de 4,9 volt . |
Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa , grila poate capta electronii care și- au pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur ( acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă ) . | fi încărca pozitiv în raport cu placă , grilă putea capta electron care sine avea pierde aproape complet energie în urmă ciocnire inelastic suferi cu atom de mercur ( acest electron nu putea învinge potențial de frânare dintre grilă și placă ) . |
În urma ciocnirii inelastice energia electronilor este transferată atomilor de mercur , care trec într- o stare excitată , dar revin la starea inițială după un timp foarte scurt , prin emisia unei radiații cu lungimea de undă 2537 A . | în urmă ciocnire inelastic energie electron fi transfera atom de mercur , care trece întru un stare excitat , dar reveni la stare inițial după un timp foarte scurt , prin emisie un radiație cu lungime de undă 2537 amper . |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într- un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă , când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei , când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie , care este preluată de un atom de mercur . | pentru U = 9,8 V avea loc un ciocnire neelastic întru un punct afla la mijloc distanță dintre filament și grilă , când electron avea energie de 4,9 electronvolt și un alt ciocnire neelastic în apropiere grilă , când electron accelerat atinge din nou 4,9 electronvolt și pierde acest energie , care fi prelua de un atom de mercur . |
Astfel se verifică ipoteza discontinuității stărilor energetice ale atomilor . | astfel sine verifica ipoteză discontinuitate stare energetic al atom . |
Sommerfeld tratează relativist mișcarea electronului pe o orbită eliptică , justificând existența structurii fine a liniilor spectrale , dar nici modelul său nu este acceptabil , deoarece folosește noțiunea de traiectorie bine definită . | Sommerfeld trata relativist mișcare electron pe un orbită eliptic , justifica existență structură fin al linie spectral , dar nici model său nu fi acceptabil , deoarece folosi noțiune de traiectorie bine definit . |
Radiațiile X descoperite de Rontgen în 1895 sunt radiații electromagnetice de mare energie , ale căror lungimi de undă sunt cuprinse între 0,0005 A și 10 A . | radiație X descoperi de Rontgen în 1895 fi radiație electromagnetic de mare energie , al care lungime de undă fi cuprinde între 0,0005 amper și 10 amper . |
Ele sunt produse prin bombardarea unei ținte metalice de către electroni de mare energie . | el fi produce prin bombardare un țintă metalic de către electron de mare energie . |
Un dispozitiv pentru obținerea radiațiilor X este format dintr- un tub de sticlă vidat în care termoelectronii emiși de catodul K bombardează anodul A . | un dispozitiv pentru obținere radiație X fi forma dintru un tub de sticlă vidat în care termoelectron emite de catod potasiu bombarda anod A . |
Tuburile de puteri mari au un înveliș metalic cu ferestre special amenajate , care pot fi străbătute de radiațiile X emise . | tub de putere mare avea un înveliș metalic cu fereastră special amenajat , care putea fi străbate de radiație X emis . |
Anodul poate fi răcit prin circulație de apă sau de ulei . | anod putea fi răci prin circulație de apă sau de ulei . |
Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente ( platinocianura de bariu , wolframatul de calciu ) , al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz . | radiație X putea fi pune în evidență cu ajutor un ecran fluorescent ( platinocianură de bariu , wolframat de calciu ) , al un placă fotografic sau cu un detector baza pe ionizare un gaz . |
Spectrele de radiații X sunt de două feluri : spectre continue și spectre discrete . | spectru de radiație X fi de doi fel : spectru continuu și spectru discret . |
Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui spectru continuu cu un spectru discret . | spectru de rază X emite de anod bombarda cu electron rapid fi un suprapunere al un spectru continuu cu un spectru discret . |
Înainte de a ajunge în repaus , un electron poate emite mai mulți fotoni . | înainte de a ajunge în repaus , un electron putea emite mai mult foton . |
Fotonul de radiație X cu energia cea mai mare ( lungimea de undă minimă ) corespunde cazului când electronul pierde toată energia sa în cursul unei singure interacțiuni . | foton de radiație X cu energie cel mai mare ( lungime de undă minim ) corespunde caz când electron pierde tot energie său în curs un singur interacțiune . |
Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod , astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU , U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor , iar e sarcina electronului . | avea neglija energie cinetic al electron la catod , astfel că atunci când electron lovi țintă avea un energie cinetic eU , U fi diferență de potențial aplica electrod , iar e sarcină electron . |
Există astfel o frecvență maximă ( lungime de undă minimă ) care limitează spectrul continuu al radiațiilor X . | exista astfel un frecvență maxim ( lungime de undă minim ) care limita spectru continuu al radiație X . |
Această lungime de undă minimă depinde numai de tensiunea de accelerare și nu este dependentă de natura atomului țintă . | acest lungime de undă minim depinde numai de tensiune de accelerare și nu fi dependent de natură atom țintă . |
Spre lungimi de undă mici intensitatea radiației X are o scădere bruscă , în timp ce pentru lungimi de undă mari scăderea intensității este asimptotică . | spre lungime de undă mic intensitate radiație X avea un scădere brusc , în timp ce pentru lungime de undă mare scădere intensitate fi asimptotic . |
La creșterea tensiunii de accelerare spectrul continuu de raze X se deplasează în regiunea lungimilor de undă scurte , iar intensitatea radiației emise crește . | la creștere tensiune de accelerare spectru continuu de rază X sine deplasa în regiune lungime de undă scurt , iar intensitate radiație emis crește . |
Spectrele discrete de raze X , numite și spectre caracteristice de linii , se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei , prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat ( smuls ) din atom , atomul rămânând într- o stare ionizată , excitată . | spectru discret de rază X , numit și spectru caracteristic de linie , sine datora un alt tip de interacțiune între electron accelerat și atom țintă , prin care unul din electron cu număr cuantic principal mic afla pe un pătură electronic interior fi expulza ( smulge ) din atom , atom rămâne întru un stare ionizat , excitat . |
La revenirea atomului în starea inițială ( prin ocuparea nivelului energetic liber de către un electron din păturile electronice exterioare ) se emite un foton X caracteristic atomului țintă . | la revenire atom în stare inițial ( prin ocupare nivel energetic liber de către un electron din pătură electronic exterior ) sine emite un foton X caracteristic atom țintă . |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.