sentence
stringlengths 4
988
| unsandhied
stringlengths 4
908
|
|---|---|
Când apare o comutare de task , toate registrele task -ului curent executat sunt salvate în TSS -ul activ . | când apărea un comutare de task , tot registru task -ului curent executa fi salva în task_state_segment -ul activ . |
Registrul task se încarcă apoi cu selectorul unui nou TSS , și fiecare registru general este încărcat cu valorile respective , din noul TSS . | registru task sine încărca apoi cu selector un nou task_state_segment , și fiecare registru general fi încărca cu valoare respectiv , din nou task_state_segment . |
Procesorul are două spații de adrese fizice distincte : memoria și I / O ( intrări / ieșiri ) . | procesor avea doi spațiu de adresă fizic distinct : memorie și input / output ( intrare / ieșire ) . |
Locațiile din spațiul I / O sunt denumite registre dispozitiv sau porturi de I / O . | locație din spațiu input / output fi denumi registru dispozitiv sau port de input / output . |
În general perifericele sunt plasate în acest spațiu deși procesorul poate permite maparea ( suprapunerea ) în memorie a perifericelor . | în general periferic fi plasa în acest spațiu deși procesor putea permite mapare ( suprapunere ) în memorie al periferic . |
Pentru a accesa acest spațiu nu se utilizează registre segment , și deci nici mecanismul de segmentare sau paginare . | pentru a accesa acest spațiu nu sine utiliza registru segment , și deci nici mecanism de segmentare sau paginare . |
Pinul M specifică spațiul de memorie adresat ( fizică sau I / O ) . | pin M specifica spațiu de memorie adresat ( fizic sau input / output ) . |
Instrucțiunile I / O IN și respectiv OUT pot furniza adresa direct în instrucțiune , ca o constantă de 8 biți ( deci pentru porturile din spațiul 0-255 ) , sau indirect prin registrul DX ( deci pentru tot spațiul de 64 K ) . | instrucțiune input / output IN și respectiv OUT putea furniza adresă direct în instrucțiune , ca un constantă de 8 bit ( deci pentru port din spațiu 0-255 ) , sau indirect prin registru DX ( deci pentru tot spațiu de 64 kilo ) . |
Aceste instrucțiuni permit scanarea biților din cel de- al doilea operand direct , începând cu bitul mai puțin semnificativ ( forward ) sau invers ( reverse ) , pentru a determina primul bit egal cu 1 . | acest instrucțiune permite scanare bit din cel de al doi operand direct , începe cu bit mai puțin semnificativ ( forward ) sau invers ( reverse ) , pentru a determina prim bit egal cu 1 . |
Dacă toți biții sunt zero , ZF = 1 , altfel ZF = 0 și registrul destinație va reține indexul primului bit 1 din operandul sursă . | dacă tot bit fi zero , zero_flag = 1 , altfel zero_flag = 0 și registru destinație vrea reține index prim bit 1 din operand sursă . |
Deplasările pot fi aritmetice sau logice . | deplasare putea fi aritmetic sau logic . |
Se poate deplasa operandul destinație cu până la 31 de biți , corespunzător operandului contor , codificat în instrucțiune ( sunt luați în considerare numai ultimii 5 biți ai acestuia ) . | sine putea deplasa operand destinație cu până la 31 de bit , corespunzător operand contor , codifica în instrucțiune ( fi lua în considerare numai ultim 5 bit al acesta ) . |
În cazul rotațiilor , biții deplasați în afara operandului nu sunt pierduți , ca în cazul deplasărilor , ci sunt rotiți ( circulați ) înapoi către celălalt capăt al operandului . | în caz rotație , bit deplasa în afara operand nu fi pierde , ca în caz deplasare , ci fi roti ( circula ) înapoi către celălalt capăt al operand . |
Începând cu procesoarele 286 , contorul , chiar dacă este diferit de 1 , poate fi specificat în instrucțiune , ca dată imediată . | începe cu procesor 286 , contor , chiar dacă fi diferit de 1 , putea fi specifica în instrucțiune , ca dată imediat . |
Există cinci operații de bază care operează pe șiruri de lungime de până la un segment ( 64K la 286 , respectiv 4G la 386 / 486 ) , și permit : mutare , comparare de șiruri , scanarea unui șir pentru o valoare și transfer la / de la acumulator . | exista cinci operație de bază care opera pe șir de lungime de până la un segment ( 64K la 286 , respectiv 4G la 386 / 486 ) , și permite : mutare , comparare de șir , scanare un șir pentru un valoare și transfer la / de la acumulator . |
Aceste operații de bază pot fi precedate de un prefix special de un octet care are ca efect repetarea instrucțiunii prin hardware . | acest operație de bază putea fi preceda de un prefix special de un octet care avea ca efect repetare instrucțiune prin hardware . |
Repetiția se poate termina printr- o varietate de condiții , iar o operație repetată poate fi întreruptă sau suspendată . | repetiție sine putea termina printru un varietate de condiție , iar un operație repetat putea fi întrerupe sau suspenda . |
O instrucțiune pe șir poate avea un operand sursă , un operand destinație sau pe amândoi . | un instrucțiune pe șir putea avea un operand sursă , un operand destinație sau pe amândoi . |
Șirul sursă este în DS sau într- un alt segment . | șir sursă fi în DS sau întru un alt segment . |
Șirul destinație se află , întotdeauna , în segmentul dat de registrul ES . | șir destinație sine afla , întotdeauna , în segment da de registru ES . |
Transferă un element din acumulator ( AL , AX , EAX ) în șirul destinație , și actualizează DI pentru a referi următorul element . | transfera un element din acumulator ( AL , AX , EAX ) în șir destinație , și actualiza DI pentru a referi următor element . |
Instrucțiunea poate fi precedată de prefixul REP și astfel se poate inițializa un șir cu o constantă . | instrucțiune putea fi preceda de prefix REP și astfel sine putea inițializa un șir cu un constantă . |
Orice spațiu normat are o structură naturală de spațiu metric și orice spațiu prehilbertian are o structură naturală de spațiu normat . | orice spațiu normat avea un structură natural de spațiu metric și orice spațiu prehilbertian avea un structură natural de spațiu normat . |
Constanta q se numește ordinul quantilei . | constantă q sine numi ordin quantilă . |
Mediana este quantila de ordinul doi . | mediană fi quantilă de ordin doi . |
Quantilele de ordinul patru împart setul de date în patru grupe egale și se numesc quartile . | quantilă de ordin patru împărți set de dată în patru grupă egal și sine numi quartilă . |
Quartilele sunt în număr de trei , notate de obicei cu Q1 , Q2 , Q3 . | quartilă fi în număr de trei , nota de obicei cu Q1 , Q2 , Q3 . |
Quartila Q1 este un număr cu proprietatea că o pătrime din date au valori mai mici decât Q1 și trei pătrimi din date au valori mai mari decât Q1 . | quartilă Q1 fi un număr cu proprietate că un pătrime din dată avea valoare mai mic decât Q1 și trei pătrime din dată avea valoare mai mare decât Q1 . |
Quartila Q2 este un număr cu proprietatea că jumătate din date au valori mai mici decât Q2 și jumătate din date au valori mai mari decât Q2 . | quartilă Q2 fi un număr cu proprietate că jumătate din dată avea valoare mai mic decât Q2 și jumătate din dată avea valoare mai mare decât Q2 . |
Quartila Q2 este chiar mediana . | quartilă Q2 fi chiar mediană . |
Quartila Q3 este un număr cu proprietatea că trei pătrimi din date au valori mai mici decât Q3 și o pătrime din date au valori mai mari decât Q3 . | quartilă Q3 fi un număr cu proprietate că trei pătrime din dată avea valoare mai mic decât Q3 și un pătrime din dată avea valoare mai mare decât Q3 . |
Seria de distribuție a statisticilor de eșantioane este seria de distribuție a statisticilor de un anumit tip obținute pentru eșantioane de aceeași mărime . | serie de distribuție al statistică de eșantion fi serie de distribuție al statistică de un anumit tip obține pentru eșantion de același mărime . |
Media este statistica folosită cel mai frecvent în cazul eșantioanelor și de aceea este foarte importantă . | medie fi statistică folosit cel mai frecvent în caz eșantion și de acela fi foarte important . |
Într- un spațiu metric , orice șir convergent este șir Cauchy . | întru un spațiu metric , orice șir convergent fi șir Cauchy . |
Teorema limită centrală se referă la seria de distribuție a mediei tuturor eșantioanelor aleatoare de aceeași mărime n . | teoremă limită central sine referi la serie de distribuție al medie tot eșantion aleator de același mărime n . |
Teorema limită centrală oferă informații asupra seriei de distribuție a mediilor eșantioanelor descriind forma repartiției mediilor tuturor eșantioanelor ( aproape normală ) . | teoremă limită central oferi informație asupra serie de distribuție al medie eșantion descrie formă repartiție medie tot eșantion ( aproape normal ) . |
Ea stabilește relația dintre media populației și media seriei de distribuție a mediilor tuturor eșantioanelor și relația dintre deviația standard a populației și deviația standard a seriei de distribuție a mediilor eșantioanelor . | el stabili relație dintre medie populație și medie serie de distribuție al medie tot eșantion și relație dintre deviație standard al populație și deviație standard al serie de distribuție al medie eșantion . |
Deoarece seria de distribuție a mediilor eșantioanelor este aproape normală putem stabili legături probabiliste între media populației și media unui eșantion . | deoarece serie de distribuție al medie eșantion fi aproape normal putea stabili legătură probabilist între medie populație și medie un eșantion . |
Considerăm o populație a cărei medie nu o cunoaștem și ne punem problema s- o găsim . | considera un populație al care medie nu el cunoaște și eu pune problemă să el găsi . |
Pentru acest scop considerăm un eșantion aleator de dimensiune n pentru care determinăm media . | pentru acest scop considera un eșantion aleatoriu de dimensiune n pentru care determina medie . |
Media eșantionului este o estimare punctuală a mediei populației . | medie eșantion fi un estimare punctual al medie populație . |
Un interval mărginit ( a , b ) folosit pentru a estima valoarea unui anumit parametru gamma al populației se numește interval de estimare . | un interval mărginit ( a , b ) folosi pentru a estima valoare un anumit parametru gamma al populație sine numi interval de estimare . |
Valorile a , b ( capetele intervalului ) sunt calculate din eșantionul care este folosit pentru estimare . | valoare a , b ( cap interval ) fi calcula din eșantion care fi folosi pentru estimare . |
Nivelul de neîncredere alpha este probabilitatea ca statistica eșantionului să aibe valoarea în afara intervalului de estimare . | nivel de neîncredere alpha fi probabilitate ca statistică eșantion să avea valoare în afara interval de estimare . |
Un spațiu metric cu proprietatea că orice șir Cauchy este convergent este numit spațiu complet . | un spațiu metric cu proprietate că orice șir Cauchy fi convergent fi numi spațiu complet . |
Nivelul de încredere ( coeficient de încredere ) 1 - alpha este probabilitatea ca statistica eșantionului să se afle în intervalul de estimare ales . | nivel de încredere ( coeficient de încredere ) 1 - alpha fi probabilitate ca statistică eșantion să sine afla în interval de estimare ales . |
Intervalul de încredere este un interval de estimare cu un nivel de încredere 1 - alpha specificat . | interval de încredere fi un interval de estimare cu un nivel de încredere 1 - alpha specificat . |
Eroarea maximă de estimare este jumătatea lungimii intervalului de încredere cu nivelul de încredere 1 - alpha | eroare maxim de estimare fi jumătate lungime interval de încredere cu nivel de încredere 1 - alpha |
Spațiile normate complete se numesc spații Banach iar spațiile prehilbertiene complete sunt numite spații Hilbert . | spațiu normat complet sine numi spațiu Banach iar spațiu prehilbertian complet fi numi spațiu Hilbert . |
Într- un spațiu metric , orice șir Cauchy este mărginit . | întru un spațiu metric , orice șir Cauchy fi mărginit . |
Într- un spațiu Banach , o serie absolut convergentă este convergentă . | întru un spațiu Banach , un serie absolut convergent fi convergent . |
Formulele ( 28 ) au sens pentru orice funcție f integrabilă pe intervalul închis [ - pi , pi ] și permit asocierea de serii trigonometrice unei clase foarte largi de funcții . | formulă ( 28 ) avea sens pentru orice funcție f integrabil pe interval închis [ - pi , pi ] și permite asociere de serie trigonometric un clasă foarte larg de funcție . |
Vom prezenta pe parcursul acestei secțiuni condiții suficiente pentru ca o astfel de serie să fie convergentă ( punctual , uniform ) , condiții suficiente ca suma seriei să coincidă cu funcția f corespunzătoare , etc. | vrea prezenta pe parcurs acest secțiune condiție suficient pentru ca un astfel de serie să fi convergent ( punctual , uniform ) , condiție suficient ca sumă serie să coincide cu funcție f corespunzător , etcetera |
Posibilitatea reprezentării unei funcții ca sumă a unei serii trigonometrice sau posibilitatea aproximării ei ( într- un anumit sens ) cu polinoame trigonometrice este foarte utilă în multe aplicații . | posibilitate reprezentare un funcție ca sumă al un serie trigonometric sau posibilitate aproximare lui ( întru un anumit sens ) cu polinom trigonometric fi foarte util în mult aplicație . |
Dacă se modifică valorile luate de o funcție continuă pe porțiuni într- un număr finit de puncte , funcția rezultată rămâne continuă pe porțiuni . | dacă sine modifica valoare lua de un funcție continuu pe porțiune întru un număr finit de punct , funcție rezultat rămâne continuu pe porțiune . |
Mulțimea Q + a numerelor raționale pozitive este numărabilă . | mulțime Q + al număr rațional pozitiv fi numărabil . |
Are sens să se pună problema dacă o funcție reală g este sau nu continuă pe porțiuni chiar dacă există un număr finit de puncte din domeniu în care ea nu este definită . | avea sens să sine pune problemă dacă un funcție real g fi sau nu continuu pe porțiune chiar dacă exista un număr finit de punct din domeniu în care el nu fi defini . |
Fie f o funcție reală continuă pe porțiuni . | fi f un funcție real continuu pe porțiune . |
Dacă modificăm valorile pe care le ia f într- un număr finit de puncte din [ - pi , pi ] seria Fourier asociată nu se modifică . | dacă modifica valoare pe care el lua f întru un număr finit de punct din [ - pi , pi ] serie Fourier asociat nu sine modifica . |
Fără a restrânge generalitatea , vom considera doar funcții cu proprietatea f ( - pi ) = f ( pi ) . | fără a restrânge generalitate , vrea considera doar funcție cu proprietate f ( - pi ) = f ( pi ) . |
Orice astfel de funcție este restricția la [ - pi , pi ] a unei funcții periodice cu perioada 2pi ( pentru care am păstrat aceeași notație ) . | orice astfel de funcție fi restricție la [ - pi , pi ] al un funcție periodic cu perioadă 2pi ( pentru care avea păstra același notație ) . |
Prin spațiu metric se înțelege orice mulțime nevidă pe care s- a definit o distanță , iar prin spațiu normat orice spațiu vectorial pe care s- a definit o normă . | prin spațiu metric sine înțelege orice mulțime nevid pe care sine avea defini un distanță , iar prin spațiu normat orice spațiu vectorial pe care sine avea defini un normă . |
Noțiunea de spațiu metric este mult mai generală decât cea de spațiu normat și în același timp cu o structură matematică mult mai săracă . | noțiune de spațiu metric fi mult mai general decât acela de spațiu normat și în același timp cu un structură matematic mult mai sărac . |
Elementele unui spațiu normat pot fi descrise prin utilizarea unei baze în spațiul vectorial corespunzător . | element un spațiu normat putea fi descrie prin utilizare un bază în spațiu vectorial corespunzător . |
Noțiunea de spațiu metric fiind foarte generală , elementele pe care le implică sunt , în general , insuficiente pentru a permite descrierea unor sisteme fizice . | noțiune de spațiu metric fi foarte general , element pe care el implica fi , în general , insuficient pentru a permite descriere un sistem fizic . |
Spațiile metrice care intervin în modelele matematice utilizate în fizică sunt , în general , spații normate sau submulțimi ale unor spații normate . | spațiu metric care interveni în model matematic utiliza în fizică fi , în general , spațiu normat sau submulțime al un spațiu normat . |
Alegând pentru fiecare număr fracția ireductibilă corespunzătoare formăm un șir punând mai întâi fracțiile cu suma dintre numărător și numitor egală cu 1 , apoi cele pentru care suma este 2 , apoi cele pentru care suma este 3 , etc. | alega pentru fiecare număr fracție ireductibil corespunzător forma un șir pune mai întâi fracție cu sumă dintre numărător și numitor egal cu 1 , apoi acela pentru care sumă fi 2 , apoi acela pentru care sumă fi 3 , etcetera |
În general , punctul de la care se pleacă în construcția unui model matematic este un spațiu normat . | în general , punct de la care sine pleca în construcție un model matematic fi un spațiu normat . |
Orice submulțime nevidă a unui spațiu normat are o structură naturală de spațiu metric . | orice submulțime nevid al un spațiu normat avea un structură natural de spațiu metric . |
În anumite aplicații este utilă cunoașterea comportării unei funcții f în vecinătatea unui punct a fără a lua în considerare valoarea pe care o ia funcția în punctul a ( în cazul în care ea este definită în a ) . | în anumit aplicație fi util cunoaștere comportare un funcție f în vecinătate un punct a fără a lua în considerare valoare pe care el lua funcție în punct a ( în caz în care el fi defini în a ) . |
În particular , este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f ( x ) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a . | în particular , fi util să sine ști ce sine întâmpla cu valoare f ( x ) al funcție când x sine apropia din ce în ce mai mult de punct a . |
Pentru ca problema să aibă sens este necesar ca domeniul de definiție al lui f să conțină puncte oricât de apropiate de a , diferite de a . | pentru ca problemă să avea sens fi necesar ca domeniu de definiție al lui f să conține punct oricât de apropiat de a , diferit de a . |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a . | vrea studia comportare un funcție în vecinătate un punct a aparține domeniu de definiție compara valoare funcție în a cu valoare lua în vecinătate lui a . |
Punctele lui D care nu sunt puncte de acumulare se numesc puncte izolate . | punct lui D care nu fi punct de acumulare sine numi punct izolat . |
Orice funcție derivabilă într- un punct este continuă în acel punct . | orice funcție derivabilă întru un punct fi continuu în acel punct . |
Statistica este știința colectării , clasificării , prezentării , interpretării datelor numerice și a folosirii acestora pentru a formula concluzii și a lua decizii . | statistică fi știință colectare , clasificare , prezentare , interpretare dată numeric și al folosire acesta pentru a formula concluzie și a lua decizie . |
Statistica și probabilitățile sunt două domenii strâns legate , dar distincte ale matematicii . | statistică și probabilitate fi doi domeniu strâns legat , dar distinct al matematică . |
Rezultă imediat că mulțimea Q a tuturor numerelor raționale este și ea numărabilă . | rezulta imediat că mulțime Q al tot număr rațional fi și el numărabil . |
Se spune că ” probabilitățile sunt vehiculul statisticii ” . | sine spune că ” probabilitate fi vehicul statistică ” . |
Aceasta este adevărat în sensul că dacă nu ar fi legile probabiliste teoria statistică nu ar fi posibilă . | acesta fi adevărat în sens că dacă nu avea fi lege probabilist teorie statistic nu avea fi posibil . |
Pentru a ilustra însă diferența dintre probabilități și statistică să considerăm două urne : una probabilistă și una statistică . | pentru a ilustra însă diferență dintre probabilitate și statistică să considera doi urnă : unul probabilist și unul statistic . |
În cazul urnei probabiliste se știe că urna conține 5 bile albe , 5 bile negre și 5 bile roșii ; | în caz urnă probabilist sine ști că urnă conține 5 bilă alb , 5 bilă negru și 5 bilă roșu ; |
problema de probabilitate este dacă scoatem o bilă , care este șansa ca aceasta să fie albă ? | problemă de probabilitate fi dacă scoate un bilă , care fi șansă ca acesta să fi alb ? |
În cazul unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația de bile din urnă . | în caz un urnă statistic nu cunoaște care fi combinație de bilă din urnă . |
Extragem un eșantion și din acest eșantion conjecturăm ce credem că se găsește în urnă . | extrage un eșantion și din acest eșantion conjectura ce crede că sine găsi în urnă . |
Populația este o colecție ( mulțime ) de indivizi , obiecte sau date numerice obținute prin măsurători ale cărei proprietăți trebuiesc analizate . | populație fi un colecție ( mulțime ) de individ , obiect sau dată numeric obține prin măsurător al care proprietate trebui analiza . |
Eșantionul este o submulțime a unei populații . | eșantion fi un submulțime al un populație . |
O variabilă de răspuns ( sau simplu variabilă ) este o caracteristică ( de obicei numerică ) care prezintă interes în cazul fiecărui element ( individ ) al unei populații . | un variabilă de răspuns ( sau simplu variabilă ) fi un caracteristică ( de obicei numeric ) care prezenta interes în caz fiecare element ( individ ) al un populație . |
În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R . | în secțiune anterior avea prezenta noțiune și rezultat referitor la șir de element din R . |
Parametru este o caracteristică numerică a unei populații . | parametru fi un caracteristică numeric al un populație . |
O statistică este o caracteristică numerică a unui eșantion . | un statistică fi un caracteristică numeric al un eșantion . |
Un recensământ este o enumerare sau o listare a fiecărui element al populației împreună cu data ( valoarea variabilei ) corespunzătoare elementului . | un recensământ fi un enumerare sau un listare al fiecare element al populație împreună cu dată ( valoare variabilă ) corespunzător element . |
Proiectarea eșantionului înseamnă stabilirea procedurii de alegere a elementelor eșantionului din cadrul eșantionului . | proiectare eșantion însemna stabilire procedură de alegere al element eșantion din cadru eșantion . |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns , elementul ales să fie reprezentativ pentru populație . | eșantion baza pe reprezentativitate fi acela pentru care element sine alega astfel încât din perspectivă variabilă de răspuns , element alege să fi reprezentativ pentru populație . |
Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales . | un eșantion de mărime n fi eșantion probabilist aleatoriu dacă orice eșantion de mărime n alege din același cadru avea același probabilitate să fi alege . |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr- un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu . | un eșantion probabilist aleatoriu pentru care element fi selecta dintru un cadru în care element avea același probabilitate să fi alege sine numi eșantion aleatoriu simplu . |
Eșantionul sistematic se construiește alegând fiecare al k -lea element din cadrul eșantionului . | eșantion sistematic sine construi alega fiecare al k -lea element din cadru eșantion . |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat . | un eșantion obține în urmă stratificare cadru eșantion și prin selectare un număr dat de element din fiecare strat sine numi eșantion stratificat . |
Eșantion cotă ( sau eșantion proporțional ) este un eșantion stratificat care se construiește prin selectarea unui număr de elemente din fiecare strat după o anumită cotă sau proporțional cu mărimea stratului . | eșantion cotă ( sau eșantion proporțional ) fi un eșantion stratificat care sine construi prin selectare un număr de element din fiecare strat după un anumit cotă sau proporțional cu mărime strat . |
Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente din spații mult mai generale . | unul dintre acest noțiune putea fi extinde pentru a deveni aplicabil șir de element din spațiu mult mai general . |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.