sentence
stringlengths 4
988
| unsandhied
stringlengths 4
908
|
|---|---|
Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o creștere a intensității spectrului caracteristic , fără a modifica poziția maximelor . | creștere în continuare al tensiune de accelerare duce la un creștere al intensitate spectru caracteristic , fără a modifica poziție maximă . |
Datorită sarcinii mari a nucleului , electronii cei mai apropiați de nucleu sunt legați aproape exclusiv de nucleu și de aceea se mișcă asemenea electronului din atomul de hidrogen . | datorită sarcină mare al nucleu , electron cel mai apropiat de nucleu fi lega aproape exclusiv de nucleu și de acela sine mișca asemenea electron din atom de hidrogen . |
Un limbaj de programare reprezintă o interfață între problema de rezolvat și programul de rezolvare . | un limbaj de programare reprezenta un interfață între problemă de rezolva și program de rezolvare . |
Limbajul de programare , prin specificarea unor acțiuni care trebuie executate eficient , este apropiat de mașină . | limbaj de programare , prin specificare un acțiune care trebui executa eficient , fi apropiat de mașină . |
Pe de altă parte , el trebuie să fie apropiat de problema de rezolvat , astfel încât soluția problemei să fie exprimată direct și concis . | pe de alt parte , el trebui să fi apropiat de problemă de rezolva , astfel încât soluție problemă să fi exprima direct și concis . |
Trecerea de la specificarea problemei la program nu este directă , ci presupune parcurgerea mai multor etape . | trecere de la specificare problemă la program nu fi direct , ci presupune parcurgere mai mult etapă . |
Limbajul C a fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11 , cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare . | limbaj C avea fi crea de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementa pe un mașină DEC PDP11 , cu intenție înlocuire limbaj de asamblare . |
Limbajul are precursori direcți limbajele BCPL ( Richards ) și B ( Thompson ) . | limbaj avea precursor direct limbaj BCPL ( Richards ) și B ( Thompson ) . |
Limbajul este folosit ca mediu de programare pentru sistemul de operare UNIX . | limbaj fi folosi ca mediu de programare pentru sistem de operare UNIX . |
Limbajul a fost standardizat în 1983 și 1989 . | limbaj avea fi standardiza în 1983 și 1989 . |
Limbajul C + + a fost dezvoltat de Bjarne Stroustrup pornind de la limbajul C , începând din anul 1980 . | limbaj C + + avea fi dezvolta de Bjarne Stroustrup porni de la limbaj C , începe din an 1980 . |
C + + împrumută din Simula 67 conceptul de clasă și din limbajul Algol 68 - supraîncărcarea operatorilor . | C + + împrumuta din Simula 67 concept de clasă și din limbaj Algol 68 - supraîncărcare operator . |
Dintre noutățile introduse de C + + menționăm : moștenirea multiplă , funcțiile membre statice și funcțiile membre constante , șabloanele , tratarea excepțiilor , identificarea tipurilor la execuție , spațiile de nume , etc. | dintre noutate introduce de C + + menționa : moștenire multiplu , funcție membru static și funcție membru constant , șablon , tratare excepție , identificare tip la execuție , spațiu de nume , etcetera |
Deși C + + este considerat o extensie a limbajului C , cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite . | deși C + + fi considera un extensie al limbaj C , cel doi limbaj sine baza pe paradigmă de programare diferit . |
Limbajul C folosește paradigma programării procedurale și structurate . | limbaj C folosi paradigmă programare procedural și structurat . |
Conform acesteia , un program este privit ca o mulțime ierarhică de blocuri și proceduri ( funcții ) . | conform acesta , un program fi privi ca un mulțime ierarhic de bloc și procedură ( funcție ) . |
Limbajul C + + folosește paradigma programării orientate pe obiecte , potrivit căreia un program este constituit dintr- o mulțime de obiecte care interacționează . | limbaj C + + folosi paradigmă programare orienta pe obiect , potrivit care un program fi constitui dintru un mulțime de obiect care interacționa . |
Elementul constructiv al unui program C este funcția . | element constructiv al un program C fi funcție . |
Un program este constituit dintr- o mulțime de funcții , declarate pe un singur nivel ( fără a se imbrica unele în altele ) , grupate în module program . | un program fi constitui dintru un mulțime de funcție , declara pe un singur nivel ( fără a sine imbrica unul în altul ) , grupa în modul program . |
O funcție este o secțiune de program , identificată printr- un nume și parametrizată , construită folosind declarații , definiții și instrucțiuni de prelucrare . | un funcție fi un secțiune de program , identifica printru un nume și parametriza , construi folosi declarație , definiție și instrucțiune de prelucrare . |
Atunci când este apelată , funcția calculează un anumit rezultat sau realizează un anumit efect . | atunci când fi apela , funcție calcula un anumit rezultat sau realiza un anumit efect . |
Funcția main ( ) este prezentă în orice program C . | funcție main ( ) fi prezent în orice program C . |
Execuția programului începe cu main ( ) . | execuție program începe cu main ( ) . |
Funcția main ( ) poate întoarce un rezultat întreg ( int ) sau nici un rezultat ( void ) . | funcție main ( ) putea întoarce un rezultat întreg ( int ) sau nici un rezultat ( void ) . |
Numai în C este posibil să nu specificăm tipul rezultatului întors de funcție , acesta fiind considerat în mod implicit int . | numai în C fi posibil să nu specifica tip rezultat întoarce de funcție , acesta fi considera în mod implicit int . |
Programul folosește un comentariu , delimitat prin / * și * / care , prin explicații în limbaj natural , crește claritatea programului . | program folosi un comentariu , delimita prin / * și * / care , prin explicație în limbaj natural , crește claritate program . |
Comentariul este constituit dintr- o linie sau mai multe linii , sau poate apărea în interiorul unei linii . | comentariu fi constitui dintru un linie sau mai mult linie , sau putea apărea în interior un linie . |
Nu se pot include comentarii în interiorul altor comentarii . | nu sine putea include comentariu în interior alt comentariu . |
Acest fișier conține prototipurile unei serii de funcții de intrare și ieșire folosite de majoritatea programelor C . | acest fișier conține prototip un serie de funcție de intrare și ieșire folosi de majoritate program C . |
Fișierele antet au prin convenție extensia h . | fișier antet avea prin convenție extensie h . |
Să se stabilească dacă un număr este sau nu palindrom ( are aceeași reprezentare citit de la stânga sau de la dreapta ) . | să sine stabili dacă un număr fi sau nu palindrom ( avea același reprezentare citi de la stângă sau de la dreaptă ) . |
Corpul buclei este format dintr- o singură instrucțiune . | corp buclă fi forma dintru un singur instrucțiune . |
Repetarea se face cel puțin o dată . | repetare sine face cel puțin un dată . |
Plasarea acestei instrucțiuni în corpul unui ciclu are ca efect terminarea iterației curente și trecerea la iterația următoare . | plasare acest instrucțiune în corp un ciclu avea ca efect terminare iterație curent și trecere la iterație următor . |
O secvență de numere întregi este terminată prin 0 . | un secvență de număr întreg fi termina prin 0 . |
Să se calculeze suma termenilor pozitivi din secvență . | să sine calcula sumă termen pozitiv din secvență . |
Are ca efect ieșirea dintr- o instrucțiune de ciclare sau dintr- o instrucțiune switch , pentru a face alternativele disjuncte ( în caz contrar dintr- o alternativă se trece în următoarea ) . | avea ca efect ieșire dintru un instrucțiune de ciclare sau dintru un instrucțiune switch , pentru a face alternativă disjunct ( în caz contrar dintru un alternativă sine trece în următoarea ) . |
Permite implementarea unor cicluri cu mai multe ieșiri plasate oriunde în interiorul ciclului . | permite implementare un ciclu cu mai mult ieșire plasa oriunde în interior ciclu . |
Orice funcție nedeclarată void va trebui să întoarcă un rezultat . | orice funcție nedeclarat void vrea trebui să întoarce un rezultat . |
Tipul acestui rezultat este specificat în antetul funcției . | tip acest rezultat fi specifica în antet funcție . |
Transmiterea acestui rezultat este realizată de o instrucțiune return inclusă în corpul funcției . | transmitere acest rezultat fi realiza de un instrucțiune return include în corp funcție . |
De pe mediul de intrare se citește un număr real R reprezentând un unghi exprimat în radiani . | de pe mediu de intrare sine citi un număr real R reprezenta un unghi exprima în radian . |
Să se convertească în grade , minute și secunde centesimale . | să sine converti în grad , minut și secundă centesimal . |
Se citesc trei numere reale pozitive ordonate crescător . | sine citi trei număr real pozitiv ordona crescător . |
Să se verifice dacă acestea pot să reprezinte laturile unui triunghi și în caz afirmativ să se stabilească natura triunghiului : isoscel , echilateral , dreptunghic sau oarecare și să se calculeze aria sa . | să sine verifica dacă acesta putea să reprezenta lat un triunghi și în caz afirmativ să sine stabili natură triunghi : isoscel , echilateral , dreptunghic sau oarecare și să sine calcula arie său . |
În C noțiunea de funcție este esențială , deoarece asigură un mecanism de abstractizare a controlului : | în C noțiune de funcție fi esențial , deoarece asigura un mecanism de abstractizare al control : |
rezolvarea unei părți a problemei poate fi încredințată unei funcții , moment în care suntem preocupați de ce face funcția , fără a intra în detalii privind cum face funcția anumite operații . | rezolvare un parte al problemă putea fi încredința un funcție , moment în care fi preocupa de ce face funcție , fără a intra în detaliu privind cum face funcție anumit operație . |
Însăși programul principal este o funcție cu numele main ( ) , iar programul C este reprezentat de o mulțime de definiri de variabile și de funcții . | însuși program principal fi un funcție cu nume main ( ) , iar program C fi reprezenta de un mulțime de definire de variabilă și de funcție . |
În utilizarea curentă , o funcție trebuie să fie definită înainte de a fi apelată . | în utilizare curent , un funcție trebui să fi defini înainte de a fi apela . |
Aceasta impune o definire a funcțiilor programului în ordinea sortării topologice a acestora : | acesta impune un definire al funcție program în ordine sortare topologic al acesta : |
astfel mai întâi se vor defini funcțiile care nu apelează alte funcții , apoi funcțiile care apelează funcții deja definite . | astfel mai întâi sine vrea defini funcție care nu apela alt funcție , apoi funcție care apela funcție deja definit . |
O funcție se definește prin antetul și corpul funcției . | un funcție sine defini prin antet și corp funcție . |
Funcțiile nu pot fi incluse unele în altele . | funcție nu putea fi include unul în altul . |
Toate funcțiile se declară pe același nivel cu funcția main . | tot funcție sine declara pe același nivel cu funcție main . |
În versiunile mai vechi ale limbajului , în antetul funcției parametrii sunt numai enumerați , urmând a fi declarați ulterior . | în versiune mai vechi al limbaj , în antet funcție parametru fi numai enumerat , urma a fi declara ulterior . |
Lista de parametri , în acest caz , este o enumerare de identificatori separați prin virgule . | listă de parametru , în acest caz , fi un enumerare de identificator separa prin virgulă . |
În cazul în care apelul funcției precede definiția , trebuie dat , la începutul textului sursă , un prototip al funcției , care să anunțe că definiția funcției va urma și să furnizeze tipul rezultatului returnat de funcție și tipul parametrilor , pentru a permite compilatorului să facă verificările necesare . | în caz în care apel funcție preceda definiție , trebui da , la început text sursă , un prototip al funcție , care să anunța că definiție funcție vrea urma și să furniza tip rezultat returna de funcție și tip parametru , pentru a permite compilator să face verificare necesar . |
Așadar , un efect lateral ( sau secundar ) , reprezintă modificarea de către funcție a unor variabile externe . | așadar , un efect lateral ( sau secundar ) , reprezenta modificare de către funcție al un variabilă extern . |
În multe situații aceste efecte sunt nedorite , duc la apariția unor erori greu de localizat , făcând programele neclare , greu de urmărit , cu rezultate dependente de ordinea în care se aplică funcțiile care prezintă efecte secundare . | în mult situație acest efect fi nedorit , duce la apariție un eroare greu de localiza , face program neclar , greu de urmări , cu rezultat dependent de ordine în care sine aplica funcție care prezenta efect secundar . |
Astfel într- o expresie în care termenii sunt apeluri de funcții , comutarea a doi termeni ar putea conduce la rezultate diferite ! | astfel întru un expresie în care termen fi apel de funcție , comutare al doi termen avea putea conduce la rezultat diferit ! |
Pentru programele mari este mai comod ca acestea să fie constituite din mai multe fișiere sursă , întrucât programul este conceput de mai mulți programatori ( echipă ) și fiecare funcție poate constitui un fișier sursă , ușurându -se în acest mod testarea . | pentru program mare fi mai comod ca acesta să fi constitui din mai mult fișier sursă , întrucât program fi concepe de mai mult programator ( echipă ) și fiecare funcție putea constitui un fișier sursă , ușura sine în acest mod testare . |
Reamintim că o funcție nu poate fi împărțită între mai multe fișiere . | reaminti că un funcție nu putea fi împărți între mai mult fișier . |
Un program C este un ansamblu de obiecte externe : variabile și funcții . | un program C fi un ansamblu de obiect extern : variabilă și funcție . |
O variabilă externă este o variabilă definită în afara oricărei funcții , fiind astfel accesibilă din orice funcție . | un variabilă extern fi un variabilă defini în afara oricare funcție , fi astfel accesibil din orice funcție . |
Am văzut că funcțiile pot comunica între ele prin variabile externe sau globale . | avea vedea că funcție putea comunica între el prin variabilă extern sau global . |
Orice funcție poate accesa o variabilă externă , referindu -se la aceasta prin numele ei , dacă acest nume a fost declarat . | orice funcție putea accesa un variabilă extern , referi sine la acesta prin nume lui , dacă acest nume avea fi declara . |
Prin urmare , variabilele externe au ca domeniu ( sunt văzute și pot fi accesate din ) întregul fișier sursă în care sunt definite . | prin urmare , variabilă extern avea ca domeniu ( fi vedea și putea fi accesa din ) întreg fișier sursă în care fi defini . |
Durata de viață a unei variabile externe ( adică intervalul în care memoria este alocată ) coincide cu durata în care programul C este activ . | durată de viață al un variabilă extern ( adică interval în care memorie fi aloca ) coincide cu durată în care program C fi activ . |
Variabilele externe sunt permanente : ele rețin valori între apelurile diferitelor funcții . | variabilă extern fi permanent : el reține valoare între apel diferit funcție . |
Spre deosebire de variabilele externe , variabilele interne ( numite și automatice sau locale ) au un domeniu mult mai restrâns - ele sunt cunoscute numai în interiorul funcției în care sunt definite . | spre deosebire de variabilă extern , variabilă intern ( numit și automatic sau local ) avea un domeniu mult mai restrâns - el fi cunoaște numai în interior funcție în care fi defini . |
Durata de viață a variabilelor interne este mult mai scurtă ca a variabilelor externe – alocarea de memorie se face la intrarea în funcție , pentru ca la părăsirea funcției , memoria ocupată de variabilă să fie eliberată . | durată de viață al variabilă intern fi mult mai scurt ca al variabilă extern – alocare de memorie sine face la intrare în funcție , pentru ca la părăsire funcție , memorie ocupa de variabilă să fi elibera . |
Între ele , funcțiile sunt întotdeauna externe , pentru că nu pot fi definite în interiorul altor funcții ( ca în Pascal ) . | între el , funcție fi întotdeauna extern , pentru că nu putea fi defini în interior alt funcție ( ca în Pascal ) . |
Programarea orientată pe obiecte constă în identificarea unor obiecte , cu operații ( metode ) specifice asociate și realizarea comunicării între aceste obiecte prin intermediul unor mesaje . | programare orienta pe obiect consta în identificare un obiect , cu operație ( metodă ) specific asocia și realizare comunicare între acest obiect prin intermediu un mesaj . |
Elementul constructiv – obiectul este o instanță a unei clase ( tip de dată definită de utilizator ) . | element constructiv – obiect fi un instanță al un clasă ( tip de dată defini de utilizator ) . |
Clasele sunt membre ale unei ierarhii și sunt corelate între ele prin relații de moștenire . | clasă fi membru al un ierarhie și fi corela între el prin relație de moștenire . |
Un limbaj de programare pune la dispoziția utilizatorilor un număr de tipuri primitive ( sau predefinite ) . | un limbaj de programare pune la dispoziție utilizator un număr de tip primitiv ( sau predefinit ) . |
Astfel în C avem ca tipuri primitive char , int , float , etc. | astfel în C avea ca tip primitiv char , int , float , etcetera |
O clasă reprezintă un tip definit de utilizator . | un clasă reprezenta un tip defini de utilizator . |
Declararea unei clase se face într- o manieră asemănătoare declarării structurilor și conține atât date cât și funcții ( metode ) și putem declara variabile de acest tip nou . | declarare un clasă sine face întru un manieră asemănător declarare structură și conține atât dată cât și funcție ( metodă ) și putea declara variabilă de acest tip nou . |
Un obiect este un exemplar sau o instanță a unei clase ( în vechea terminologie obiectul este echivalent unei variabile , iar clasa este echivalentul unui tip definit de utilizator ) . | un obiect fi un exemplar sau un instanță al un clasă ( în vechi terminologie obiect fi echivalent un variabilă , iar clasă fi echivalent un tip defini de utilizator ) . |
Clasa de memorare arată când , cum și unde se alocă memorie pentru o variabilă . | clasă de memorare arăta când , cum și unde sine aloca memorie pentru un variabilă . |
Orice variabilă are o clasă de memorare care rezultă fie din declarația ei , fie implicit din locul unde este definită variabila . | orice variabilă avea un clasă de memorare care rezulta fie din declarație lui , fie implicit din loc unde fi defini variabilă . |
Citește instrucțiunea - pe durata acestui ciclu se transmite adresa instrucțiunii de executat și se aduce , din memorie , instrucțiunea în CPU ( ciclul Fetch ) . | citi instrucțiune - pe durată acest ciclu sine transmite adresă instrucțiune de executa și sine aduce , din memorie , instrucțiune în central_processing_unit ( ciclu Fetch ) . |
Decodifică instrucțiunea ( și în paralel citește un posibil operand de 16 biți ) . | decodifica instrucțiune ( și în paralel citi un posibil operand de 16 bit ) . |
Transmite adresa și citește un operand sursă din memorie , dacă se specifică în instrucțiune , și citește valoarea registrului destinație ( ciclul Read ) . | transmite adresă și citi un operand sursă din memorie , dacă sine specifica în instrucțiune , și citi valoare registru destinație ( ciclu Read ) . |
Execută instrucțiunea ( ciclul Execution ) . | executa instrucțiune ( ciclu Execution ) . |
Transmite adresa și scrie rezultatul în memorie , dacă instrucțiunea cere ( ciclul Write ) . | transmite adresă și scrie rezultat în memorie , dacă instrucțiune cere ( ciclu Write ) . |
Se activează pe magistrala de adrese adresa unei locații de memorie sau a unui port I / O și se memorează într- un registru de adrese extern . | sine activa pe magistrală de adresă adresă un locație de memorie sau al un port input / output și sine memora întru un registru de adresă extern . |
Se generează semnalul de comandă corespunzător pentru citire / scriere date . | sine genera semnal de comandă corespunzător pentru citire / scriere dată . |
Dispozitivul selectat ( memoria sau portul I / O ) realizează transferul de date și transmite procesorului un semnal de răspuns , pentru a încheia ciclul . | dispozitiv selectat ( memorie sau port input / output ) realiza transfer de dată și transmite procesor un semnal de răspuns , pentru a încheia ciclu . |
La procesorul 386 / 486 acest registru ( EFLAGS ) are 32 biți , dintre care ultimii 16 sunt identici cu aceștia , dar în plus mai sunt utilizați încă doi biți ( 16 și 17 ) care au următoarea semnificație : | la procesor 386 / 486 acest registru ( EFLAGS ) avea 32 bit , dintre care ultim 16 fi identic cu acesta , dar în plus mai fi utiliza încă doi bit ( 16 și 17 ) care avea următor semnificație : |
RF ( Resume Flag ) - acest indicator dezactivează , temporar , excepțiile de depanare ( debug ) , astfel încât să se poată restarta o instrucțiune după o excepție de depanare , fără a se genera , imediat , o altă excepție de depanare . | Resume_Flag ( Resume Flag ) - acest indicator dezactiva , temporar , excepție de depanare ( debug ) , astfel încât să sine putea restarta un instrucțiune după un excepție de depanare , fără a sine genera , imediat , un alt excepție de depanare . |
VM ( Virtual 8086 Mode ) - acest bit indică că se execută un program 8086 , dacă este poziționat pe 1 . | Virtual_8086_Mode ( Virtual 8086 Mode ) - acest bit indica că sine executa un program 8086 , dacă fi poziționa pe 1 . |
Bitul VM furnizează modul V86 , în modul protejat de operare . | bit Virtual_8086_Mode furniza mod Virtual_8086 , în mod protejat de operare . |
Un TSS este un segment special de memorie pe care procesorul îl utilizează pentru a suporta mutitasking . | un task_state_segment fi un segment special de memorie pe care procesor el utiliza pentru a suporta mutitasking . |
Acesta conține o copie a tuturor registrelor ce trebuie salvate , pentru a reface starea unui task . | acesta conține un copie al tot registru ce trebui salva , pentru a reface stare un task . |
El mai conține valori ce sunt asociate task -ului , dar nu sunt memorate în registrele CPU . | el mai conține valoare ce fi asocia task -ului , dar nu fi memora în registru central_processing_unit . |
TSS conține trei selectori de segment de stivă , adiționali , ( SS0 , SS1 , SS2 ) , și trei pointeri de stivă corespunzători ( ESP0 , ESP1 , ESP2 ) . | task_state_segment conține trei selector de segment de stivă , adițional , ( SS0 , SS1 , SS2 ) , și trei pointer de stivă corespunzător ( ESP0 , ESP1 , ESP2 ) . |
Când un apel sau întrerupere , printr- o poartă , determină o modificare în privilegiu , noile ESP sunt încărcate din TSS . | când un apel sau întrerupere , printru un poartă , determina un modificare în privilegiu , nou ESP fi încărca din task_state_segment . |
Registrul de task ( TR ) conține selectorul TSS activ , curent . | registru de task ( task_registry ) conține selector task_state_segment activ , curent . |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.