chronbmm/ud-lemma · Datasets at Hugging Face

sentence stringlengths 3 988	unsandhied stringlengths 3 908
Faptul impresionant nu consistă în această relativitate , ci în imposibilitatea de a te dispensa de întrebuințarea acestor expresii .	fapt impresionant nu consista în acest relativitate , ci în imposibilitate de a tu dispensa de întrebuințare acest expresie .
Tragedia omului , ca animal dezintegrat din viață , consistă în faptul că el nu mai poate găsi o satisfacție în datele și valorile vieții .	tragedie om , ca animal dezintegra din viață , consista în fapt că el nu mai putea găsi un satisfacție în dată și valoare viață .
Și mai exista și precedentul de neuitat al familiei Williams , care votase , cu mai bine de două secole în urmă , împotriva voinței împăratului .	și mai exista și precedent de neuitat al familie Williams , care vota , cu mai bine de doi secol în urmă , împotriva voință împărat .
Tocmai din pricina acestei importanțe , vă previn încă de la început că , după ce veți fi votat , urmează să fiți condiționați hipnotic pentru păstrarea secretului absolut asupra celor discutate .	tocmai din pricină acest importanță , tu preveni încă de la începe că , după ce vrea fi vota , urma să fi condiționa hipnotic pentru păstrare secret absolut asupra acela discutat .
Te- a strigat președintele Nae Dumitrescu , pe scenă , și ai noștri , au spus că lipsești .	tu avea striga președinte Nae Dumitrescu , pe scenă , și al meu , avea spune că lipsi .
răspundea în mod automat tot ce i se sufla , fără să mai treacă ceva prin prisma judecății lui .	răspunde în mod automat tot ce el sine sufla , fără să mai trece ceva prin prismă judecată lui .
― Înălțimea Ta , înainte de a vota ceea ce pare a fi cea mai importantă schimbare în istoria omenirii de la Edictul Korona , avem o solicitare .	― înălțime tău , înainte de a vota acela ce părea a fi cel mai important schimbare în istorie omenire de la edict Korona , avea un solicitare .
Tot atunci avea obiceiul să cerceteze condica , unde erau notați elevii așa- ziși turbulenți sau recalcitranți .	tot atunci avea obicei să cerceta condică , unde fi nota elev așa zis turbulent sau recalcitrant .
fie scăzând nota respectivului la purtare , fie dându -i arest duminica , după toane și împrejurări .	fie scădea notă respectivul la purtare , fie da el arest duminică , după toană și împrejurare .
De- abia terminase de făcut apelul și -și mângâia gușa , când se deschise ușa și intră o cuconiță tare nostimă , elegantă și parfumată .	de abia termina de face apel și sine mângâia gușă , când sine deschide ușă și intra un cuconiță tare nostim , elegant și parfumat .
Îi întinse mâna fără mănușă , pe care profesorul o prinse elegant , rotindu -și ochii către clasă și ezitând să sărute degetele fine .	el întinde mână fără mănușă , pe care profesor el prinde elegant , roti sine ochi către clasă și ezita să săruta deget fin .
Aceste nevinovate întâmplări , însă , nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele .	acest nevinovat întâmplare , însă , nu însemna nimic pe lângă acela ce avea pătimi eu cu Crăcănel din pricină limbuție meu .
Este o scurtă povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are , de pe urma cocotierului , omul care locuiește în ținuturile lipsite de binefacerile civilizației .	fi un scurt povestire despre folos de neînchipuit ce el avea , de pe urmă cocotier , om care locui în ținut lipsi de binefacere civilizație .
Chiar untdelemnul , cu care preparase mâncările , și acela pe care -l ardea în lampă , era din nuca de cocos .	chiar untdelemn , cu care prepara mâncare , și acela pe care el arde în lampă , fi din nucă de cocos .
cerneala și pergamentul , cu ajutorul cărora gură o epistolă unui prieten , pe care voia s- o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri .	cerneală și pergament , cu ajutor care gură un epistolă un prieten , pe care voi să el trimite prin bunăvoință călător el fi procura tot de acel minunat cocotier .
În decursul povestirii se strecuraseră câteva cuvinte neobișnuite pe vremea aceea , adică acum peste o jumătate de secol , pentru un elev de clasa a II -a secundară .	în decurs povestire sine strecura câtva cuvânt neobișnuit pe vreme acela , adică acum peste un jumătate de secol , pentru un elev de clasă al doi -a secundar .
În spatele lui Simulescu , mă făcusem mic și nevăzut ca să -i pot sufla cât mai bine .	în spate lui Simulescu , eu face mic și nevăzut ca să el putea sufla cât mai bine .
" îi răspunse soția și se apucă să compună telegrama care , dealtfel , era foarte simplă .	" el răspunde soție și sine apuca să compune telegramă care , dealtfel , fi foarte simplu .
dar ca să nu -și murdărească pantalonii de bradolina dată pe scânduri , îi ruga frumos să scoată batista și s- o aștearnă pe jos , înainte de a se așeza .	dar ca să nu sine murdări pantalon de bradolină da pe scândură , el ruga frumos să scoate batistă și să el așterne pe jos , înainte de a sine așeza .
Tata , care lucra în fiecare noapte la cărțile lui didactice până la ora 1 , era tare surprins de acest neobișnuit zel al meu la învățătură .	tată , care lucra în fiecare noapte la carte lui didactic până la oră 1 , fi tare surprinde de acest neobișnuit zel al meu la învățătură .
cilindri , prisme , piramide , conuri și sfere , pregătite din ajun , pentru lecția de Geometrie pe care -o avea la clasa a IV -a .	cilindru , prismă , piramidă , con și sferă , pregăti din ajun , pentru lecție de geometrie pe care el avea la clasă al patru -a .
A tăcut câteva clipe , mișcându -și buzele și părând că vrea să -și aleagă cuvintele .	avea tăcea câtva clipă , mișca sine buză și părea că vrea să sine alege cuvânt .
Vlahuță era pentru noi , elevii , unul dintre cei mai mari poeți pe care -i cunoșteam .	Vlahuță fi pentru eu , elev , unul dintre cel mai mare poet pe care el cunoaște .
Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare , când îi învățam poeziile pe dinafară .	el iubi cu tot și fi prieten meu încă din clasă primar , când el învăța poezie pe dinafară .
― M- am gândit că ar fi frumos din partea clasei noastre să trimitem o coroană de flori la înmormântarea marelui poet .	― eu avea gândi că avea fi frumos din parte clasă meu să trimite un coroană de floare la înmormântare mare poet .
Și n- a fost unul măcar care să nu contribuie la această o ofrandă , renunțând la toate micile economii .	și nu avea fi unul măcar care să nu contribui la acest un ofrandă , renunța la tot mic economie .
Asta nu însemnează , însă , că e o teză obișnuită , trimestrială , așa cum ați dat la liceu .	acesta nu însemna , însă , că fi un teză obișnuit , trimestrial , așa cum avea da la liceu .
Într- un timp , fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastică , foarte inimos și bun gospodar , însă fără o prea mare cultură generală .	întru un timp , fi numi subdirector la liceu meu un maestru de gimnastică , foarte inimos și bun gospodar , însă fără un prea mare cultură general .
Nu vă repeziți la scris , ca pe urmă să vă poticniți și să nu știți încotro s- o luați .	nu tu repezi la scris , ca pe urmă să tu poticni și să nu ști încotro să el lua .
Cuvintele profesorului îmi făcuseră multă plăcere și -mi strecuraseră în suflet un fel de mândrie , dar mă puseseră pe gânduri .	cuvânt profesor eu face mult plăcere și eu strecura în suflet un fel de mândrie , dar eu pune pe gând .
Și căpetenia lor le spuse ce și cum trebuie să facă , spre a- l ajuta să pună mâna pe haine și ghete .	și căpetenie lui el spune ce și cum trebui să face , spre a el ajuta să pune mână pe haină și gheată .
Apoi veni în fața oglinzii , ca să se privească dacă îi șade bine cu ele , sau nu .	apoi veni în față oglindă , ca să sine privi dacă el ședea bine cu el , sau nu .
Negustorul aduse numaidecât o pălărie de toată frumusețea și un baston , care ar fi meritat să fie purtat de cel mai de vază boier .	negustor aduce numaidecât un pălărie de tot frumusețe și un baston , care avea fi merita să fi purta de cel mai de vază boier .
Se sfătuiră ei ce au de făcut și porniră la treabă , de astă dată numai doi inși .	sine sfătui el ce avea de face și porni la treabă , de acest dată numai doi ins .
Se -nserase , când căpetenia pungașilor se strânsese la un loc cu ceilalți coțcari , într- o cârciumă dosnică , dintr- o mahala ascunsă la marginea cetății .	sine însera , când căpetenie pungaș sine strânge la un loc cu celălalt coțcar , întru un cârciumă dosnic , dintru un mahala ascunde la margine cetate .
și la fel își leagănă bărcile uitate pe sub sălciile plângătoare , ce au surâs cu duioșie la șoaptele îndrăgostiților care și- au plimbat înfiorările pe aici .	și la fel sine legăna barcă uita pe sub salcie plângător , ce avea surâde cu duioșie la șoaptă îndrăgostit care sine avea plimba înfiorare pe aici .
acum câteva zile am cumpărat de la dumneata patru pâini și ți- am rămas cinci bani dator , că n- am avut la mine cât mi- a trebuit .	acum câtva zi avea cumpăra de la dumneata patru pâine și tu avea rămâne cinci ban dator , că nu avea avea la eu cât eu avea trebui .
Iată , am venit să -mi plătesc datoria și totodată să -ți mulțumesc pentru bunătatea pe care ai avut -o de a mă lăsa pe datorie .	iată , avea veni să eu plăti datorie și totodată să tu mulțumi pentru bunătate pe care avea avea el de a eu lăsa pe datorie .
scotea la catedră pe vreunul care știa nemțește din familie , sau care venise de la Evanghelică , și- l punea să traducă bucata .	scoate la catedră pe vreunul care ști nemțește din familie , sau care veni de la Evanghelică , și el pune să traduce bucată .
― Mulțumesc , domnule , că nu ți- ai uitat de datorie , dar eu , să -ți spun drept , nu mai țineam minte de ea .	― mulțumi , domn , că nu tu avea uita de datorie , dar eu , să tu spune drept , nu mai ține minte de el .
Pungașul a plecat mulțumit cu jimblele și n- a mai dat pe la brutar , ca să -și plătească datoria , nici până în ziua de azi .	pungaș avea pleca mulțumi cu jimblă și nu avea mai da pe la brutar , ca să sine plăti datorie , nici până în zi de azi .
Când se -ntoarseră pungașii , peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat .	când sine întoarce pungaș , pește sine răci cum trebui și fi tocmai bun de mânca .
Când crezură pungașii că s- au săturat mai ales de băutură , și că e vremea potrivită , se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala .	când crede pungaș că sine avea sătura mai ales de băutură , și că fi vreme potrivit , sine hotărî să pleca și chema pe hangiu să el face socoteală .
Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare , chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare .	și aproape tot pungaș în același timp băga mână în buzunar , chipurile ca să scoate ban și să plăti fiecare .
― Uite ce e , mă neică , după cum vezi , greu să se hotărască între noi cine să plătească .	― uita ce fi , mă neică , după cum vedea , greu să sine hotărî între eu cine să plăti .
Pungașii scoaseră o basma groasă de in și -l legară pe tejghetar la ochi , de nu putea să zărească o rază de lumină .	pungaș scoate un basma gros de in și el lega pe tejghetar la ochi , de nu putea să zări un rază de lumină .
Am prins mâna mică și subțire , care mi se -ntinsese , și- am sărutat -o lung , strângând -o ușor .	avea prinde mână mic și subțire , care eu sine întinde , și avea săruta el lung , strânge el ușor .
Și , sfiindu -se să ți le dea el , personal , m- a trimis pe mine .	și , sfii sine să tu el da el , personal , eu avea trimite pe eu .
Nu ne spunea niciodată pe nume și nici nu ne tutuia , cum obișnuiau Barbă și ceilalți profesori .	nu eu spune niciodată pe nume și nici nu eu tutui , cum obișnui barbă și celălalt profesor .
Clasa , încremenită o clipă , că nu știa ce să creadă , izbucnește într- un râs nemaipomenit , pe care Fischer cât abia poate să -l stăpânească .	clasă , încremeni un clipă , că nu ști ce să crede , izbucni întru un râs nemaipomenit , pe care Fischer cât abia putea să el stăpâni .
Crăcănel , profesorul de Științe naturale , pe numele lui adevărat Octav Anastasescu , fusese poreclit astfel din pricină că era mic , gras , cu burtă , și mergea crăcănat .	Crăcănel , profesor de știință natural , pe nume lui adevărat Octav Anastasescu , fi porecli astfel din pricină că fi mic , gras , cu burtă , și merge crăcănat .
Ca să nu întrerupem cursurile , urma să plecăm într- o sâmbătă , după-amiază , pe la 2 .	ca să nu întrerupe curs , urma să pleca întru un sâmbătă , după-amiază , pe la 2 .
Cofetarul ne spuse politicos că trebuie să închidă , că niciodată nu mai ținuse deschis până la acea oră .	cofetar eu spune politicos că trebui să închide , că niciodată nu mai ține deschide până la acel oră .
Liceul ne- a înscris urgent la examen , din oficiu , pentru că probele începeau chiar de- a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahmei .	liceu eu avea înscrie urgent la examen , din oficiu , pentru că probă începe chiar de al doi zi la seminar pedagogic universitar Titu Maiorescu de pe cale Rahmei .
După formalitățile de rigoare , a început , să ne dicteze o bucată , pe care trebuia s- o traducem .	după formalitate de rigoare , avea începe , să eu dicta un bucată , pe care trebui să el traduce .
Obiceiul era ca , la teză , profesorul să intre în clasă imediat după ce suna , spre a le lăsa astfel elevilor cât mai mult timp de scris .	obicei fi ca , la teză , profesor să intra în clasă imediat după ce suna , spre a el lăsa astfel elev cât mai mult timp de scris .
Se -nserase și , ca de obicei , pornisem către casă prin Cișmigiu , cu Ionaș Moscu , tovarășul meu de totdeauna .	sine însera și , ca de obicei , porni către casă prin Cișmigiu , cu Ionaș Moscu , tovarăș meu de totdeauna .
o drese el , repetând o frază pe care , se vedea , o înghițise cu greu .	el drege el , repeta un frază pe care , sine vedea , el înghiți cu greu .
O femeie trecută și osoasă , aplecată de șale îi alungă din preajma lui și se depărta .	un femeie trecut și osos , apleca de șale el alunga din preajmă el și sine depărta .
Când își adusese Grigore nevasta și lopata să -și sape bordeiul , împrejur nu era țipenie de om .	când sine aduce Grigore nevastă și lopată să sine săpa bordei , împrejur nu fi țipenie de om .
Avea o haină întoarsă , roasă și peticită la mâneci și coate și un pulover lucrat din rămășițe de lână .	avea un haină întors , ros și petici la mânecă și cot și un pulover lucra din rămășiță de lână .
Primăvara semăna roșii și pe la mijlocul verii le păzea să nu le mănânce câinii , flămânzi și ăștia , gata să apuce ce le cădea sub fălci .	primăvară semăna roșie și pe la mijloc vară el păzi să nu el mânca câine , flămând și acesta , gata să apuca ce el cădea sub falcă .
Era bătrân , în ultimul său an de învățământ , pentru că în anul următor a ieșit la pensie .	fi bătrân , în ultim său an de învățământ , pentru că în an următor avea ieși la pensie .
Punea ban pe ban să -și cumpere un loc mai la față spre Grivița , să -și ridice o casă când n- o mai putea să muncească .	pune ban pe ban să sine cumpăra un loc mai la față spre Grivița , să sine ridica un casă când nu vrea mai putea să munci .
Stere era tânăr și ager , cam duhos , nedezlegat la limbă , nu -și vindea lesne sufletul .	Stere fi tânăr și ager , cam duhos , nedezlegat la limbă , nu sine vinde lesne suflet .
A stat vreo două săptămâni între ai săi , până l- au înmormântat și au împărțit ce sărăcie le lăsase răposatul .	avea sta vreun doi săptămână între al său , până el avea înmormânta și avea împărți ce sărăcie el lăsa răposat .
Lipsise atâția ani , nu -l mai lega nimic de pământul muncit de surorile lui , niște alea urâte , spetite de muncă , rele de gură și dușmănoase .	lipsi atât an , nu el mai lega nimic de pământ munci de soră lui , niște acela urât , speti de muncă , rău de gură și dușmănos .
Mai cumpărase câteva clondire , pânză de un șorț , pe care i- l croise Aglaia , nu obosea stând în picioare toată ziua .	mai cumpăra câtva clondir , pânză de un șorț , pe care el el croi Aglaia , nu obosi sta în picior tot zi .
Mărunt și gras , cu mustăți și cioc , cu ceas de aur purtat la vestă , Nea Tomiță , cum îi ziceam noi , ne făcea lecții frumoase .	mărunt și gras , cu mustață și cioc , cu ceas de aur purta la vestă , nene Tomiță , cum el zice eu , eu face lecție frumos .
Mai mult o speriau mâinile sale mari , muncite , boante și noduroase pe care și le trosnea .	mai mult el speria mână său mare , muncit , bont și noduros pe care sine el trosni .
Le- a dat balaoacheșilor bacșiș , aceștia s- au suit pe capra trăsurii și au pornit grămadă spre casa miresei .	el avea da balaoacheș bacșiș , acesta sine avea sui pe capră trăsură și avea porni grămadă spre casă mireasă .
Și- a strâns cu grijă cărțile într- un ghiozdan de pânză gri , și s- a îndreptat încet înspre ușă , de unde s- a întors ca să ne salute .	sine avea strânge cu grijă carte întru un ghiozdan de pânză gri , și sine avea îndrepta încet înspre ușă , de unde sine avea întoarce ca să eu saluta .
Femeia gunoierului îl învăță cum să se poarte , cum s- o dezmierde , că era tânără și nu trebuia s- o sperie .	femeie gunoier el învăța cum să sine purta , cum să el dezmierda , că fi tânăr și nu trebui să el speria .
Paraschiv scoase de sub brâul de piele un șiș lung , Cu lama ascuțită , îndoit la vârf .	Paraschiv scoate de sub brâu de piele un șiș lung , cu lamă ascuțit , îndoi la vârf .
De data asta , însă , a rămas în picioare , făcându -ne semn să ne așezăm .	de dată acesta , însă , avea rămâne în picior , face eu semn să eu așeza .
- Ia , Treanță , îl îndemnă starostele , ia , că n- o să -ți cadă dinții .	- lua , treanță , el îndemna staroste , lua , că nu o să tu cădea dinte .
Când se lumină veni și Florea , nădușit și supărat , spunându -le că abia noaptea viitoare or să aibă de lucru .	când sine lumina veni și Florea , nădușit și supărat , spune el că abia noaptea viitor vrea să avea de lucru .
Așteptară așa , vreme de un ceas , culcați pe burtă , ronțăind fire uscate de buruiană .	aștepta așa , vreme de un ceas , culca pe burtă , ronțăi fir uscat de buruiană .
Barosanii se ridicaseră , pășiseră dezmorțiți pe bătătura din fața șopronului și se pipăiseră prin buzunare .	barosan sine ridica , păși dezmorți pe bătătură din față șopron și sine pipăi prin buzunar .
Aveau mai mulți copii decât lucruri , în camioanele care -i aduceau ar mai fi încăput .	avea mai mult copil decât lucru , în camion care el aduce avea mai fi încăpea .
L- a cunoscut îndeaproape pe Eminescu , iar Delavrancea și Caragiale au fost nedespărțiții lui prieteni .	el avea cunoaște îndeaproape pe Eminescu , iar Delavrancea și Caragiale avea fi nedespărțit lui prieten .
Vedeau firma de tablă strălucind în soare și mesele scoase afară o dată cu îndreptarea timpului .	vedea firmă de tablă străluci în soare și masă scoate afară un dată cu îndreptare timp .
Situația clasei noastre , și probabil și a celorlalte clase unde Plopeanu preda ― vorba vine ― Fizico-Chimicele , se prezenta gravă .	situație clasă meu , și probabil și al celălalt clasă unde Plopeanu preda ― vorbă veni ― Fizico-Chimicele , sine prezenta grav .
Zidurile spoite cu var , în culori dulci , străluceau în soare și pomii din curțile umbroase erau tunși cu îngrijire .	zid spoi cu var , în culoare dulce , străluci în soare și pom din curte umbros fi tunde cu îngrijire .
Nevasta meșterului abia încăpea pe ușă , o știau și copiii , crescută din belșug , de- abia -i ajungeai la umăr .	nevastă meșter abia încăpea pe ușă , el ști și copil , crescut din belșug , de abia el ajunge la umăr .
Ce mai risipea , Aglaiei îi dădea pe furiș , c- o ajuta și nu se putea altfel .	ce mai risipi , Aglaiei el da pe furiș , că el ajuta și nu sine putea altfel .
Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung , de porțelan , răspândind împrejur o lumină ostenită .	deasupra arde lampă electric cu picior lung , de porțelan , răspândi împrejur un lumină ostenit .
Pe vremea mea , prin 1919 ― 1920 , concursurile la " Tinerimea Română " se țineau pe la sfârșitul anului școlar .	pe vreme meu , prin 1919 ― 1920 , concurs la " tinerime român " sine ține pe la sfârșit an școlar .
Peste hârtiile risipite pe masă , atârna o mână albă , mică , plină de inele , ca de femeie .	peste hârtie risipi pe masă , atârna un mână alb , mic , plin de inel , ca de femeie .
Toate aceste lucruri la un loc îl stârneau și îi făceau o poftă sălbatică de viață .	tot acest lucru la un loc el stârni și el face un poftă sălbatic de viață .
Clinchetul paharelor ciocnite , izul de vin risipit pe mesele de fag , toate o făceau să fie veselă fără să știe de ce .	clinchet pahar ciocnit , iz de vin risipi pe masă de fag , tot el face să fi vesel fără să ști de ce .
Ea înfigea pâlnia în gâtul unei sticle , răsturna damigeana grea și pântecoasă până o umplea și așeza triftărul la locul lui , pe un raft .	el înfige pâlnie în gât un sticlă , răsturna damigeană greu și pântecos până el umple și așeza triftăr la loc lui , pe un raft .
Părintele se suise pe schelele de lemn , stropise zidurile cu agheasmă , blagoslovise și citise din cărțile lui .	părinte sine sui pe schelă de lemn , stropi zid cu agheasmă , blagoslovi și citi din carte lui .
și cu câtă duioșie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea să mă bucur de odihna unei vacanțe liniștite .	și cu cât duioșie eu autocompătimi că nu vrea avea fericire să eu bucura de odihnă un vacanță liniștit .
Stere le număra seara și dimineața , le căuta de ouă , se apuca să spele butoaiele , să le întărească doagele cu rafie , numai să nu stea .	Stere el număra seara și dimineața , el căuta de ou , sine apuca să spăla butoi , să el întări doagă cu rafie , numai să nu sta .
Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor , gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa .	el aștepta să șterge urmă de pe margine tacâm , goni câine pripăși la picior cârciumar și strânge masă .
Stere se mai închina o dată , de mulțumire , apoi deschidea ușile cele noi ale prăvăliei .	Stere sine mai închina un dată , de mulțumire , apoi deschide ușă cel nou al prăvălie .
însă mai toate erau lungi , și n- aș fi avut timp să termin nici una din ele .	însă mai tot fi lung , și nu avea fi avea timp să termina nici unul din el .
Abia îl scoteau ceilalți afară , îl suiau în faeton și -l urneau cu chiu , cu vai spre casă .	abia el scoate celălalt afară , el sui în faeton și el urni cu chiu , cu vai spre casă .
Câinii rodeau scândurile cotețelor , urlau repezindu -se spre gard , apoi iar se făcea liniște .	câine roade scândură coteț , urla repezi sine spre gard , apoi iar sine face liniște .

Faptul impresionant nu consistă în această relativitate , ci în imposibilitatea de a te dispensa de întrebuințarea acestor expresii .

fapt impresionant nu consista în acest relativitate , ci în imposibilitate de a tu dispensa de întrebuințare acest expresie .

Tragedia omului , ca animal dezintegrat din viață , consistă în faptul că el nu mai poate găsi o satisfacție în datele și valorile vieții .

tragedie om , ca animal dezintegra din viață , consista în fapt că el nu mai putea găsi un satisfacție în dată și valoare viață .

Și mai exista și precedentul de neuitat al familiei Williams , care votase , cu mai bine de două secole în urmă , împotriva voinței împăratului .

și mai exista și precedent de neuitat al familie Williams , care vota , cu mai bine de doi secol în urmă , împotriva voință împărat .

Tocmai din pricina acestei importanțe , vă previn încă de la început că , după ce veți fi votat , urmează să fiți condiționați hipnotic pentru păstrarea secretului absolut asupra celor discutate .

tocmai din pricină acest importanță , tu preveni încă de la începe că , după ce vrea fi vota , urma să fi condiționa hipnotic pentru păstrare secret absolut asupra acela discutat .

Te- a strigat președintele Nae Dumitrescu , pe scenă , și ai noștri , au spus că lipsești .

tu avea striga președinte Nae Dumitrescu , pe scenă , și al meu , avea spune că lipsi .

răspundea în mod automat tot ce i se sufla , fără să mai treacă ceva prin prisma judecății lui .

răspunde în mod automat tot ce el sine sufla , fără să mai trece ceva prin prismă judecată lui .

― Înălțimea Ta , înainte de a vota ceea ce pare a fi cea mai importantă schimbare în istoria omenirii de la Edictul Korona , avem o solicitare .

― înălțime tău , înainte de a vota acela ce părea a fi cel mai important schimbare în istorie omenire de la edict Korona , avea un solicitare .

Tot atunci avea obiceiul să cerceteze condica , unde erau notați elevii așa- ziși turbulenți sau recalcitranți .

tot atunci avea obicei să cerceta condică , unde fi nota elev așa zis turbulent sau recalcitrant .

fie scăzând nota respectivului la purtare , fie dându -i arest duminica , după toane și împrejurări .

fie scădea notă respectivul la purtare , fie da el arest duminică , după toană și împrejurare .

De- abia terminase de făcut apelul și -și mângâia gușa , când se deschise ușa și intră o cuconiță tare nostimă , elegantă și parfumată .

de abia termina de face apel și sine mângâia gușă , când sine deschide ușă și intra un cuconiță tare nostim , elegant și parfumat .

Îi întinse mâna fără mănușă , pe care profesorul o prinse elegant , rotindu -și ochii către clasă și ezitând să sărute degetele fine .

el întinde mână fără mănușă , pe care profesor el prinde elegant , roti sine ochi către clasă și ezita să săruta deget fin .

Aceste nevinovate întâmplări , însă , nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele .

acest nevinovat întâmplare , însă , nu însemna nimic pe lângă acela ce avea pătimi eu cu Crăcănel din pricină limbuție meu .

Este o scurtă povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are , de pe urma cocotierului , omul care locuiește în ținuturile lipsite de binefacerile civilizației .

fi un scurt povestire despre folos de neînchipuit ce el avea , de pe urmă cocotier , om care locui în ținut lipsi de binefacere civilizație .

Chiar untdelemnul , cu care preparase mâncările , și acela pe care -l ardea în lampă , era din nuca de cocos .

chiar untdelemn , cu care prepara mâncare , și acela pe care el arde în lampă , fi din nucă de cocos .

cerneala și pergamentul , cu ajutorul cărora gură o epistolă unui prieten , pe care voia s- o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri .

cerneală și pergament , cu ajutor care gură un epistolă un prieten , pe care voi să el trimite prin bunăvoință călător el fi procura tot de acel minunat cocotier .

În decursul povestirii se strecuraseră câteva cuvinte neobișnuite pe vremea aceea , adică acum peste o jumătate de secol , pentru un elev de clasa a II -a secundară .

în decurs povestire sine strecura câtva cuvânt neobișnuit pe vreme acela , adică acum peste un jumătate de secol , pentru un elev de clasă al doi -a secundar .

În spatele lui Simulescu , mă făcusem mic și nevăzut ca să -i pot sufla cât mai bine .

în spate lui Simulescu , eu face mic și nevăzut ca să el putea sufla cât mai bine .

" îi răspunse soția și se apucă să compună telegrama care , dealtfel , era foarte simplă .

" el răspunde soție și sine apuca să compune telegramă care , dealtfel , fi foarte simplu .

dar ca să nu -și murdărească pantalonii de bradolina dată pe scânduri , îi ruga frumos să scoată batista și s- o aștearnă pe jos , înainte de a se așeza .

dar ca să nu sine murdări pantalon de bradolină da pe scândură , el ruga frumos să scoate batistă și să el așterne pe jos , înainte de a sine așeza .

Tata , care lucra în fiecare noapte la cărțile lui didactice până la ora 1 , era tare surprins de acest neobișnuit zel al meu la învățătură .

tată , care lucra în fiecare noapte la carte lui didactic până la oră 1 , fi tare surprinde de acest neobișnuit zel al meu la învățătură .

cilindri , prisme , piramide , conuri și sfere , pregătite din ajun , pentru lecția de Geometrie pe care -o avea la clasa a IV -a .

cilindru , prismă , piramidă , con și sferă , pregăti din ajun , pentru lecție de geometrie pe care el avea la clasă al patru -a .

A tăcut câteva clipe , mișcându -și buzele și părând că vrea să -și aleagă cuvintele .

avea tăcea câtva clipă , mișca sine buză și părea că vrea să sine alege cuvânt .

Vlahuță era pentru noi , elevii , unul dintre cei mai mari poeți pe care -i cunoșteam .

Vlahuță fi pentru eu , elev , unul dintre cel mai mare poet pe care el cunoaște .

Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare , când îi învățam poeziile pe dinafară .

el iubi cu tot și fi prieten meu încă din clasă primar , când el învăța poezie pe dinafară .

― M- am gândit că ar fi frumos din partea clasei noastre să trimitem o coroană de flori la înmormântarea marelui poet .

― eu avea gândi că avea fi frumos din parte clasă meu să trimite un coroană de floare la înmormântare mare poet .

Și n- a fost unul măcar care să nu contribuie la această o ofrandă , renunțând la toate micile economii .

și nu avea fi unul măcar care să nu contribui la acest un ofrandă , renunța la tot mic economie .

Asta nu însemnează , însă , că e o teză obișnuită , trimestrială , așa cum ați dat la liceu .

acesta nu însemna , însă , că fi un teză obișnuit , trimestrial , așa cum avea da la liceu .

Într- un timp , fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastică , foarte inimos și bun gospodar , însă fără o prea mare cultură generală .

întru un timp , fi numi subdirector la liceu meu un maestru de gimnastică , foarte inimos și bun gospodar , însă fără un prea mare cultură general .

Nu vă repeziți la scris , ca pe urmă să vă poticniți și să nu știți încotro s- o luați .

nu tu repezi la scris , ca pe urmă să tu poticni și să nu ști încotro să el lua .

Cuvintele profesorului îmi făcuseră multă plăcere și -mi strecuraseră în suflet un fel de mândrie , dar mă puseseră pe gânduri .

cuvânt profesor eu face mult plăcere și eu strecura în suflet un fel de mândrie , dar eu pune pe gând .

Și căpetenia lor le spuse ce și cum trebuie să facă , spre a- l ajuta să pună mâna pe haine și ghete .

și căpetenie lui el spune ce și cum trebui să face , spre a el ajuta să pune mână pe haină și gheată .

Apoi veni în fața oglinzii , ca să se privească dacă îi șade bine cu ele , sau nu .

apoi veni în față oglindă , ca să sine privi dacă el ședea bine cu el , sau nu .

Negustorul aduse numaidecât o pălărie de toată frumusețea și un baston , care ar fi meritat să fie purtat de cel mai de vază boier .

negustor aduce numaidecât un pălărie de tot frumusețe și un baston , care avea fi merita să fi purta de cel mai de vază boier .

Se sfătuiră ei ce au de făcut și porniră la treabă , de astă dată numai doi inși .

sine sfătui el ce avea de face și porni la treabă , de acest dată numai doi ins .

Se -nserase , când căpetenia pungașilor se strânsese la un loc cu ceilalți coțcari , într- o cârciumă dosnică , dintr- o mahala ascunsă la marginea cetății .

sine însera , când căpetenie pungaș sine strânge la un loc cu celălalt coțcar , întru un cârciumă dosnic , dintru un mahala ascunde la margine cetate .

și la fel își leagănă bărcile uitate pe sub sălciile plângătoare , ce au surâs cu duioșie la șoaptele îndrăgostiților care și- au plimbat înfiorările pe aici .

și la fel sine legăna barcă uita pe sub salcie plângător , ce avea surâde cu duioșie la șoaptă îndrăgostit care sine avea plimba înfiorare pe aici .

acum câteva zile am cumpărat de la dumneata patru pâini și ți- am rămas cinci bani dator , că n- am avut la mine cât mi- a trebuit .

acum câtva zi avea cumpăra de la dumneata patru pâine și tu avea rămâne cinci ban dator , că nu avea avea la eu cât eu avea trebui .

Iată , am venit să -mi plătesc datoria și totodată să -ți mulțumesc pentru bunătatea pe care ai avut -o de a mă lăsa pe datorie .

iată , avea veni să eu plăti datorie și totodată să tu mulțumi pentru bunătate pe care avea avea el de a eu lăsa pe datorie .

scotea la catedră pe vreunul care știa nemțește din familie , sau care venise de la Evanghelică , și- l punea să traducă bucata .

scoate la catedră pe vreunul care ști nemțește din familie , sau care veni de la Evanghelică , și el pune să traduce bucată .

― Mulțumesc , domnule , că nu ți- ai uitat de datorie , dar eu , să -ți spun drept , nu mai țineam minte de ea .

― mulțumi , domn , că nu tu avea uita de datorie , dar eu , să tu spune drept , nu mai ține minte de el .

Pungașul a plecat mulțumit cu jimblele și n- a mai dat pe la brutar , ca să -și plătească datoria , nici până în ziua de azi .

pungaș avea pleca mulțumi cu jimblă și nu avea mai da pe la brutar , ca să sine plăti datorie , nici până în zi de azi .

Când se -ntoarseră pungașii , peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat .

când sine întoarce pungaș , pește sine răci cum trebui și fi tocmai bun de mânca .

Când crezură pungașii că s- au săturat mai ales de băutură , și că e vremea potrivită , se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala .

când crede pungaș că sine avea sătura mai ales de băutură , și că fi vreme potrivit , sine hotărî să pleca și chema pe hangiu să el face socoteală .

Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare , chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare .

și aproape tot pungaș în același timp băga mână în buzunar , chipurile ca să scoate ban și să plăti fiecare .

― Uite ce e , mă neică , după cum vezi , greu să se hotărască între noi cine să plătească .

― uita ce fi , mă neică , după cum vedea , greu să sine hotărî între eu cine să plăti .

Pungașii scoaseră o basma groasă de in și -l legară pe tejghetar la ochi , de nu putea să zărească o rază de lumină .

pungaș scoate un basma gros de in și el lega pe tejghetar la ochi , de nu putea să zări un rază de lumină .

Am prins mâna mică și subțire , care mi se -ntinsese , și- am sărutat -o lung , strângând -o ușor .

avea prinde mână mic și subțire , care eu sine întinde , și avea săruta el lung , strânge el ușor .

Și , sfiindu -se să ți le dea el , personal , m- a trimis pe mine .

și , sfii sine să tu el da el , personal , eu avea trimite pe eu .

Nu ne spunea niciodată pe nume și nici nu ne tutuia , cum obișnuiau Barbă și ceilalți profesori .

nu eu spune niciodată pe nume și nici nu eu tutui , cum obișnui barbă și celălalt profesor .

Clasa , încremenită o clipă , că nu știa ce să creadă , izbucnește într- un râs nemaipomenit , pe care Fischer cât abia poate să -l stăpânească .

clasă , încremeni un clipă , că nu ști ce să crede , izbucni întru un râs nemaipomenit , pe care Fischer cât abia putea să el stăpâni .

Crăcănel , profesorul de Științe naturale , pe numele lui adevărat Octav Anastasescu , fusese poreclit astfel din pricină că era mic , gras , cu burtă , și mergea crăcănat .

Crăcănel , profesor de știință natural , pe nume lui adevărat Octav Anastasescu , fi porecli astfel din pricină că fi mic , gras , cu burtă , și merge crăcănat .

Ca să nu întrerupem cursurile , urma să plecăm într- o sâmbătă , după-amiază , pe la 2 .

ca să nu întrerupe curs , urma să pleca întru un sâmbătă , după-amiază , pe la 2 .

Cofetarul ne spuse politicos că trebuie să închidă , că niciodată nu mai ținuse deschis până la acea oră .

cofetar eu spune politicos că trebui să închide , că niciodată nu mai ține deschide până la acel oră .

Liceul ne- a înscris urgent la examen , din oficiu , pentru că probele începeau chiar de- a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahmei .

liceu eu avea înscrie urgent la examen , din oficiu , pentru că probă începe chiar de al doi zi la seminar pedagogic universitar Titu Maiorescu de pe cale Rahmei .

După formalitățile de rigoare , a început , să ne dicteze o bucată , pe care trebuia s- o traducem .

după formalitate de rigoare , avea începe , să eu dicta un bucată , pe care trebui să el traduce .

Obiceiul era ca , la teză , profesorul să intre în clasă imediat după ce suna , spre a le lăsa astfel elevilor cât mai mult timp de scris .

obicei fi ca , la teză , profesor să intra în clasă imediat după ce suna , spre a el lăsa astfel elev cât mai mult timp de scris .

Se -nserase și , ca de obicei , pornisem către casă prin Cișmigiu , cu Ionaș Moscu , tovarășul meu de totdeauna .

sine însera și , ca de obicei , porni către casă prin Cișmigiu , cu Ionaș Moscu , tovarăș meu de totdeauna .

o drese el , repetând o frază pe care , se vedea , o înghițise cu greu .

el drege el , repeta un frază pe care , sine vedea , el înghiți cu greu .

O femeie trecută și osoasă , aplecată de șale îi alungă din preajma lui și se depărta .

un femeie trecut și osos , apleca de șale el alunga din preajmă el și sine depărta .

Când își adusese Grigore nevasta și lopata să -și sape bordeiul , împrejur nu era țipenie de om .

când sine aduce Grigore nevastă și lopată să sine săpa bordei , împrejur nu fi țipenie de om .

Avea o haină întoarsă , roasă și peticită la mâneci și coate și un pulover lucrat din rămășițe de lână .

avea un haină întors , ros și petici la mânecă și cot și un pulover lucra din rămășiță de lână .

Primăvara semăna roșii și pe la mijlocul verii le păzea să nu le mănânce câinii , flămânzi și ăștia , gata să apuce ce le cădea sub fălci .

primăvară semăna roșie și pe la mijloc vară el păzi să nu el mânca câine , flămând și acesta , gata să apuca ce el cădea sub falcă .

Era bătrân , în ultimul său an de învățământ , pentru că în anul următor a ieșit la pensie .

fi bătrân , în ultim său an de învățământ , pentru că în an următor avea ieși la pensie .

Punea ban pe ban să -și cumpere un loc mai la față spre Grivița , să -și ridice o casă când n- o mai putea să muncească .

pune ban pe ban să sine cumpăra un loc mai la față spre Grivița , să sine ridica un casă când nu vrea mai putea să munci .

Stere era tânăr și ager , cam duhos , nedezlegat la limbă , nu -și vindea lesne sufletul .

Stere fi tânăr și ager , cam duhos , nedezlegat la limbă , nu sine vinde lesne suflet .

A stat vreo două săptămâni între ai săi , până l- au înmormântat și au împărțit ce sărăcie le lăsase răposatul .

avea sta vreun doi săptămână între al său , până el avea înmormânta și avea împărți ce sărăcie el lăsa răposat .

Lipsise atâția ani , nu -l mai lega nimic de pământul muncit de surorile lui , niște alea urâte , spetite de muncă , rele de gură și dușmănoase .

lipsi atât an , nu el mai lega nimic de pământ munci de soră lui , niște acela urât , speti de muncă , rău de gură și dușmănos .

Mai cumpărase câteva clondire , pânză de un șorț , pe care i- l croise Aglaia , nu obosea stând în picioare toată ziua .

mai cumpăra câtva clondir , pânză de un șorț , pe care el el croi Aglaia , nu obosi sta în picior tot zi .

Mărunt și gras , cu mustăți și cioc , cu ceas de aur purtat la vestă , Nea Tomiță , cum îi ziceam noi , ne făcea lecții frumoase .

mărunt și gras , cu mustață și cioc , cu ceas de aur purta la vestă , nene Tomiță , cum el zice eu , eu face lecție frumos .

Mai mult o speriau mâinile sale mari , muncite , boante și noduroase pe care și le trosnea .

mai mult el speria mână său mare , muncit , bont și noduros pe care sine el trosni .

Le- a dat balaoacheșilor bacșiș , aceștia s- au suit pe capra trăsurii și au pornit grămadă spre casa miresei .

el avea da balaoacheș bacșiș , acesta sine avea sui pe capră trăsură și avea porni grămadă spre casă mireasă .

Și- a strâns cu grijă cărțile într- un ghiozdan de pânză gri , și s- a îndreptat încet înspre ușă , de unde s- a întors ca să ne salute .

sine avea strânge cu grijă carte întru un ghiozdan de pânză gri , și sine avea îndrepta încet înspre ușă , de unde sine avea întoarce ca să eu saluta .

Femeia gunoierului îl învăță cum să se poarte , cum s- o dezmierde , că era tânără și nu trebuia s- o sperie .

femeie gunoier el învăța cum să sine purta , cum să el dezmierda , că fi tânăr și nu trebui să el speria .

Paraschiv scoase de sub brâul de piele un șiș lung , Cu lama ascuțită , îndoit la vârf .

Paraschiv scoate de sub brâu de piele un șiș lung , cu lamă ascuțit , îndoi la vârf .

De data asta , însă , a rămas în picioare , făcându -ne semn să ne așezăm .

de dată acesta , însă , avea rămâne în picior , face eu semn să eu așeza .

- Ia , Treanță , îl îndemnă starostele , ia , că n- o să -ți cadă dinții .

- lua , treanță , el îndemna staroste , lua , că nu o să tu cădea dinte .

Când se lumină veni și Florea , nădușit și supărat , spunându -le că abia noaptea viitoare or să aibă de lucru .

când sine lumina veni și Florea , nădușit și supărat , spune el că abia noaptea viitor vrea să avea de lucru .

Așteptară așa , vreme de un ceas , culcați pe burtă , ronțăind fire uscate de buruiană .

aștepta așa , vreme de un ceas , culca pe burtă , ronțăi fir uscat de buruiană .

Barosanii se ridicaseră , pășiseră dezmorțiți pe bătătura din fața șopronului și se pipăiseră prin buzunare .

barosan sine ridica , păși dezmorți pe bătătură din față șopron și sine pipăi prin buzunar .

Aveau mai mulți copii decât lucruri , în camioanele care -i aduceau ar mai fi încăput .

avea mai mult copil decât lucru , în camion care el aduce avea mai fi încăpea .

L- a cunoscut îndeaproape pe Eminescu , iar Delavrancea și Caragiale au fost nedespărțiții lui prieteni .

el avea cunoaște îndeaproape pe Eminescu , iar Delavrancea și Caragiale avea fi nedespărțit lui prieten .

Vedeau firma de tablă strălucind în soare și mesele scoase afară o dată cu îndreptarea timpului .

vedea firmă de tablă străluci în soare și masă scoate afară un dată cu îndreptare timp .

Situația clasei noastre , și probabil și a celorlalte clase unde Plopeanu preda ― vorba vine ― Fizico-Chimicele , se prezenta gravă .

situație clasă meu , și probabil și al celălalt clasă unde Plopeanu preda ― vorbă veni ― Fizico-Chimicele , sine prezenta grav .

Zidurile spoite cu var , în culori dulci , străluceau în soare și pomii din curțile umbroase erau tunși cu îngrijire .

zid spoi cu var , în culoare dulce , străluci în soare și pom din curte umbros fi tunde cu îngrijire .

Nevasta meșterului abia încăpea pe ușă , o știau și copiii , crescută din belșug , de- abia -i ajungeai la umăr .

nevastă meșter abia încăpea pe ușă , el ști și copil , crescut din belșug , de abia el ajunge la umăr .

Ce mai risipea , Aglaiei îi dădea pe furiș , c- o ajuta și nu se putea altfel .

ce mai risipi , Aglaiei el da pe furiș , că el ajuta și nu sine putea altfel .

Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung , de porțelan , răspândind împrejur o lumină ostenită .

deasupra arde lampă electric cu picior lung , de porțelan , răspândi împrejur un lumină ostenit .

Pe vremea mea , prin 1919 ― 1920 , concursurile la " Tinerimea Română " se țineau pe la sfârșitul anului școlar .

pe vreme meu , prin 1919 ― 1920 , concurs la " tinerime român " sine ține pe la sfârșit an școlar .

Peste hârtiile risipite pe masă , atârna o mână albă , mică , plină de inele , ca de femeie .

peste hârtie risipi pe masă , atârna un mână alb , mic , plin de inel , ca de femeie .

Toate aceste lucruri la un loc îl stârneau și îi făceau o poftă sălbatică de viață .

tot acest lucru la un loc el stârni și el face un poftă sălbatic de viață .

Clinchetul paharelor ciocnite , izul de vin risipit pe mesele de fag , toate o făceau să fie veselă fără să știe de ce .

clinchet pahar ciocnit , iz de vin risipi pe masă de fag , tot el face să fi vesel fără să ști de ce .

Ea înfigea pâlnia în gâtul unei sticle , răsturna damigeana grea și pântecoasă până o umplea și așeza triftărul la locul lui , pe un raft .

el înfige pâlnie în gât un sticlă , răsturna damigeană greu și pântecos până el umple și așeza triftăr la loc lui , pe un raft .

Părintele se suise pe schelele de lemn , stropise zidurile cu agheasmă , blagoslovise și citise din cărțile lui .

părinte sine sui pe schelă de lemn , stropi zid cu agheasmă , blagoslovi și citi din carte lui .

și cu câtă duioșie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea să mă bucur de odihna unei vacanțe liniștite .

și cu cât duioșie eu autocompătimi că nu vrea avea fericire să eu bucura de odihnă un vacanță liniștit .

Stere le număra seara și dimineața , le căuta de ouă , se apuca să spele butoaiele , să le întărească doagele cu rafie , numai să nu stea .

Stere el număra seara și dimineața , el căuta de ou , sine apuca să spăla butoi , să el întări doagă cu rafie , numai să nu sta .

Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor , gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa .

el aștepta să șterge urmă de pe margine tacâm , goni câine pripăși la picior cârciumar și strânge masă .

Stere se mai închina o dată , de mulțumire , apoi deschidea ușile cele noi ale prăvăliei .

Stere sine mai închina un dată , de mulțumire , apoi deschide ușă cel nou al prăvălie .

însă mai toate erau lungi , și n- aș fi avut timp să termin nici una din ele .

însă mai tot fi lung , și nu avea fi avea timp să termina nici unul din el .

Abia îl scoteau ceilalți afară , îl suiau în faeton și -l urneau cu chiu , cu vai spre casă .

abia el scoate celălalt afară , el sui în faeton și el urni cu chiu , cu vai spre casă .

Câinii rodeau scândurile cotețelor , urlau repezindu -se spre gard , apoi iar se făcea liniște .

câine roade scândură coteț , urla repezi sine spre gard , apoi iar sine face liniște .